Numarul litigiilor de munca a crescut cu 40%. De ce oare?

De altfel, în 2008, compania anunța că își constituise un fond de 122 de milioane de euro, destinat special acoperirii eventualelor prejudicii de pe urma miilor de procese în care fusese chemată: potrivit raportului sus-citat, „ca urmare a evaluării datoriilor potenţiale ce ar putea rezulta din litigiile aflate în derulare, nu a mai fost necesară suplimentarea provizionului constituit în 2008.”

Și totuși, chiar dacă Petrom rămâne „liderul” litigiilor de muncă la nivel național, numărul cauzelor în care este implicată compania scad de la an la an – tribunalul Cluj, de exemplu, s-a achitat de majoritatea acestor dosare încă din 2011, după cum spune purtătorul de cuvânt al instituției, Petru Urs. Cu atât mai surprinzătoare este, în aceste condiții, evoluția numerică generală a litigiilor de muncă în ultimii doi ani – de la 124.000, în 2009 și 2010, la 176.000, în 2011 și 2012.

De menționat că aceste statistici au caracter estimativ: deși am cerut cifre tuturor tribunalelor și curților de apel din țară, circa 10% fie nu au răspuns solicitării, fie au interpretat-o eronat. De asemenea, ținând cont că este vorba de două instanțe diferite – una de fond și una de recurs – o bună parte din dosare se suprapun. Totuși, calculul este mai mult decât relevant pentru distingerea tendințelor din piață.

Angajatorii încep să capete teren

Coincidență sau nu, exact acum doi ani intra în vigoare actuala variantă a Codului Muncii (la a cărei modificare se lucrează din nou). Să fie aceasta principala cauză a creșterii numărului de dosare cu 40% în ultimii doi ani? În opinia Cristinei Randjak, avocat în cadrul societății bpv Grigorescu Ștefănică, „creşterea numărului litigiilor de muncă se explică în principal prin dificultăţile economice cu care s-au confruntat mulţi dintre angajatori, acestea determinându-i să îşi eficientizeze costurile prin măsuri de restructurare a personalului. O măsură de restructurare a constat în modificarea contractelor individuale de muncă, în special prin reduceri salariale sau neacordarea unor drepturi cu care angajaţii erau obişnuiţi, ceea ce i-a determinat pe unii dintre angajaţi să solicite în instanţă revenirea la nivelul salarial anterior sau reacordarea unor drepturi. O altă măsură de restructurare utilizată pe scară largă şi care a determinat un număr mare de litigii în contextul actual a fost concedierea pentru motive care nu ţin de persoana angajatului.”

La o estimare grosieră, circa 50% din totalul dosarelor au ca obiect drepturi salariale, 25%, concedieri, iar 25%, acțiuni în răspundere patrimonială (prin care angajatorul încearcă să-și recupereze eventualele prejudicii materiale produse de angajat). Acesta din urmă reprezintă un segment în creștere, în condițiile în care, nevoiți să gestioneze din scurt orice cheltuieli, angajatorii nu mai sunt dispuși să treacă cu vederea prejudiciile cauzate de angajați, indiferent de natura și dimensiunea lor. În perspectivă, crede Cristina Randjak, „instituirea unor criterii de evaluare a activităţii la nivelul unor firme care nu au utilizat anterior asemenea criterii poate constitui o problemă care să genereze litigii de muncă”.

Cei care acuzau actualul Cod al Muncii de avantajarea angajatorilor ar trebui să știe că, potrivit informațiilor furnizate de reprezentanții instanțelor de judecată, circa 70% din litigiile de muncă sunt câștigate de angajați. Totuși, după cum spune reprezentanta bpv, „În prezent, magistrații continuă să decidă în multe cazuri în favoarea angajaţilor, însă angajatorii câştigă  un număr mai mare de litigii de muncă în comparaţie cu ceea ce se întâmpla în urmă cu 3-5 ani. Judecătorii au început să înțeleagă că firmele se confruntă cu multe dificultăţi în contextul actual şi ţin cont de acest aspect mai ales în analiza restructurărilor de personal.”capital.ro

Niciun comentariu