Gaura neagra din sanatate. Vezi care e
Ca urmare a campaniei de dezvăluiri despre neregulile din luma medicală, iniţiată de Evenimentul zilei, Capital aprofundează acuzaţiile sursei „Medicul de gardă“ şi explică unde scârţâie sistemul
Sistemul sanitar pare să fie veșnic în criză. După ce s-a confruntat cu plafoane de medicamente compensate epuizate din cauza prescripțiilor medicale mai mult sau mai puțin interesate, după ce a încercat prescripția pe rețetă a substanței active, Sănătatea a instituit taxa de clawback, introduce rețeta electronică și vrea să emită și cardul de sănătate. Câțiva dintre acești pași ar fi fost buni, doar că nu s-au pus în aplicare.
Criza sistemică a rețetelor în STS
Taxa clawback, introdusă în 2009 și prin care producătorii de medicamente sunt obligați să returneze statului o parte din veniturile lor pentru a se controla astfel consumul de medicamente compensate și gratuite „este injustă și păguboasă în special pentru producătorii de medicamente generice care au fabrică în România. 20% din taxă este o acoperire de deficit bugetar, 30% din ea este plătită pentru venituri realizate de distribuitori și farmaciști, iar în 2012 s-a plătit și pentru TVA (deci taxă pe taxă)“, spune Dragoș Damian, președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice.
Mai conciliant, Dan Zaharescu, președintele Asociației Române a Producătorilor și Importatorilor de Medicamente (ARPIM), spune că, pentru anul trecut, taxa clawback poate fi calculată la un nivel de maximum 30% din valoarea rambursărilor făcute CNAS și se arată totuși mulțumit că în proiectul de buget ar fi prevăzute 3,5 miliarde de lei separat pentru factura de plată de 6,5 miliarde de lei a CNAS, factură al cărei termen de plată de 360 de zile expiră curând.
Voci din piață susțin că taxa clawback a slăbit concurențial producătorii români de medicamente care nu au creat criza din sistemul sanitar din 2008-2011. În ultimii ani, din cauza taxei, volumul de medicamente fabricate în România a scăzut cu peste 25%.
„Există opinii care arată că taxa, de fapt, ajută producătorii internaționali care, deși au la rândul lor de plătit taxa, vor avea pe termen lung de câștigat, luând locul producătorilor români care trebuie să își restrângă afacerile. Vezi cazul Institutului Cantacuzino, a cărui închidere, chiar și temporară, a lăsat loc produselor mai scumpe“, spune Dragoș Damian.
Una din cele mai bune măsuri ale Ministerului Sănătății, rețeta electronică, nu este încă funcțională din cauza traficului foarte mare pe care îl generează și a bandei foarte înguste, de tip STS, în care se desfășoară verificarea medicamentelor. Acest fapt conduce la un timp de procesare foarte mare, fapt care de multe ori face inaplicabilă noua măsură.
„Medicul de gardă“ ne explică însă că există trei piloni principali pe care, dacă ministerul i-ar construi cum trebuie, sănătatea ar avea ceva șanse să iasă din criză.
Cei trei „muschetari“ care ar salva sistemul
Astfel, decât să se plângă de faptul că este subfinanțat, ar trebui să instituie un control foarte strict al cheltuielilor. Rețeta electronică este o soluție foarte bună, dar sistemul informatic trebuie făcut funcțional.
Cel de-al doilea pilon ar trebui să vizeze o gestionare eficientă a fondurilor, iar o taxă clawback predictibilă și calculată corect ar diminua problemele.
Cel de-al treilea „muschetar“, cel mai important, poate, se referă la o evaluare exactă a banilor necesari sistemului public de sănătate, or noi, din 2006, nu avem stabilit nici măcar pachetul de bază care să ne arate exact medicamentele și serviciile decontate de Casă.
Introducerea sistemului HTA (Health Tehnology Assessment), aplicat în toate statele dezvoltate ne-ar ajuta să știm ce plătim, cât și pentru ce. Sistemul presupune o analiză clară pe fiecare produs în parte și o analiză foarte clară a moleculelor noi. În România, în schimb, din 2008 nu a mai fost actualizată lista compensatelor și nici nu au mai fost înregistrate niciun fel de medicamente noi.capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!