Andrei Marga pus la zid de peste 2.000 de oameni

Cum s-a dat verditc de necolaborare în ciuda „notelor olografe din care reiese clar că Andrei Marga a furnizat poliţiei politice comuniste informaţii cu privire la mai mulţi cetăţeni români şi străini”? Din adeverinţă reiese că Marga a desfăşurat o laborioasă activitate de informator al Securităţii, ani întregi. Securitatea vorbeşte despre recrutarea sa reuşită într-un document din 1977.

Fidel Securităţii ani în şir

În 1987, Marga continua să livreze de zor informaţii. În plus, documentele care alcătuiesc profilul activităţii de informator al lui Marga au fost analizate cu superficialitate. Faptul că lipsesc pasaje din ceea ce a turnat Marga (apar puncte de suspensie şi marcaje care indică lipsa unor cuvinte sau chiar pasaje întregi în textul reţinut ca material faptic de Adeverinţă), ridică iarăşi suspiciuni. Din toate aceste motive, considerăm că este necesară reconsiderarea relaţiei lui Andrei Marga cu Securitatea.

Marga, salvat, Mona Muscă distrusă

Deşi a avut şi dosar de urmărit, Andrei Marga a fost racolat ca informator al Securităţii în anii ’70, când era bursier în Republica Federală Germania, se arată în adeverinţa emisă de CNSAS. Marga a fost „sursa Mureşan” şi turnătorul care a scris cu mânuţa lui note informative despre studenţi şi profesori străini, folosind numele conspirativ de „Horia”. Interesant este faptul că în ciuda acestui fapt stabilit fără dubiu, Andrei Marga a primit certificatul de „bună purtare”, chiar dacă unii membri au încă dubii. CNSAS spune că Marga n-a colaborat cu Securitatea. În schimb, pentru acelaşi tip de informări (despre studenţii străini), Mona Muscă a primit, în 2006, un verdict exact pe invers, fiind acuzată că a făcut poliţie politică.

Acuzat de abuz, fals, minciună, incompetenţă

O petiţie online lansată de internauţi pentru demiterea lui Andrei Marga de la conducerea ICR a fost depusă luni, 29 ianuarie, la Biroul Permanent al Senatului şi la Comisia pentru Cultură.

Iniţiatorii acesteia îl acuză pe Andrei Marga de abuz de putere, prin încălcarea în mod repetat a legii, demiterile ilegale ale directorilor şi directorilor adjuncţi, organizarea şi trucarea concursurilor de angajare, de fals în înscrisuri oficiale, declaraţii mincinoase precum şi de incompetenţă managerială. Andrei Marga este acuzat că a determinat decredibilizarea ICR prin faptele pe care le-a comis cu încălcarea legilor României, dar şi a uzanţelor diplomatice, iniţiind deschiderea unor noi centre în străinătate fără acordul ţărilor respective. Semnatarii, printre care se află multe persoane publice, cer înlocuirea actualei conduceri a ICR cu o „echipă de manageri culturali profesionişti”.

Mai mult, Andrei Marga şi echipa lui sunt acuzaţi că au blocat activitatea Institutului nu doar prin faptul că nu au asigurat finanţare corespunzătoare proiectelor deja asumate, dar nici nu au prezentat o strategie clară şi punctuală de conducere a ICR. Marga nu a aprobat proiecte nici în ţară, nici pe plan extern pentru anul în curs, blocând participarea filialelor ICR la principalele evenimente de anvergură din ţările unde îşi desfăşoară activitatea. Petiţia, care a strâns până acum peste 2.000 de semnături, va fi depusă şi la Avocatul Poporului.

Numiri controversate!

Abia instalat în funcţia de preşedinte al ICR, Andrei Marga s-a apucat să pună în practică propria viziune despre cultură, călcând în picioare legile ţării. El a concediat ilegal, făcând presiuni şi asupra Ministerului Afacerilor Externe (MAE) pentru a permite ca angajaţii ICR să fie daţi afară mai uşor. Viziunea lui despre cultură a fost etichetată de o publicaţie franceză ca fiind „periculoasă din punct de vedere politic şi săracă din punct de vedere intelectual”, întrun cuvânt asemănând-o cu o „epurare”.

Andrei Marga a organizat şi concursuri la fel de în afara legii, şi pentru posturi inexistente, de fapt, din moment ce angajările sunt blocate. Totul pentru a-i instala în posturile cheie pe apropiaţii săi, unii, personaje controversate, ce scad imaginea ICR în lume.

Cea mai controversată numire făcută de Marga a fost la ICR Paris, când l-a numit şef pe criticul literar Alexandru Dobrescu. Intelectualii ieşeni au condamnat această decizie. „Pentru o societate postcomunistă, o astfel de numire nu face deloc bine. În acest context, înseamnă că îi premiem pe cei care s-au comportat de o manieră imorală. În această situaţie se arată voluntarism într-o direcţie negativă”, a precizat Ovidiu Buruiană, director executiv al Centrului de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului. Alexandru Dobrescu, publicist şi editor, este cunoscut drept fostă persoană de sprijin a Securităţii.

Un alt exemplu în acest sens este cazul celui pe care l-a pus şef la ICR Cluj, Pompei Cocean, profesor universitar. El a fost acuzat, în 2006, de către o prestigioasă editură din Franţa că, la redactarea a două manuale de geografie de liceu, a plagiat după un tratat de geografie editat în Franţa cu 11 ani mai devreme. În urma scandalului, zeci de mii de manuale au fost trimise la topit. Prin numirea unui vicepreşedinte PC în funcţie a debalansat „echidistanţa politică”.evz.ro

Niciun comentariu