Solutia parteneriatelor public-private
Solutia parteneriatelor public-private, respectiv cooperarea, in diferite forme, dintre autoritatile publice si mediul de afaceri, in scopul asigurarii finantarii, constructiei, renovarii, managementului, intretinerii unei infrastructuri sau furnizarii unui serviciu, nu reprezinta o noutate. Este o solutie imbratisata de majoritatea statelor membre UE pentru dezvoltarea infrastructurii, constructia de scoli, spitale sau inchisori, dar si pentru prestarea serviciilor sociale (in special in parteneriat cu organizatiile non-guvernamentale) sau de securitate (in parteneriat cu firmele private de paza si securitate).
Legea nr. 178/2010, actul normativ care instituie parteneriatul public-privat in Romania, a rezultat in urma necesitatii tot mai intense a unei astfel de formule contractuale. Daca PPP-ul contractual (e.g. contractul de concesiune) a fost reglementat prin O.U.G. nr. 34/2006, PPP-ul institutional, care presupune participarea impreuna a partenerului public si a celui privat intr-o entitate cu capital mixt (e.g. societate comerciala), a fost aproape cu desavarsire neglijat de legiuitorul roman in perioada 2006-2010. Aceasta in contextul in care, la nivel european, aproximativ 40% din PPP-uri iau forma PPP-urilor institutionale, iar criza economica a promovat parteneriatele public-private ca o varianta de finantare din ce in ce mai interesanta a proiectelor publice.
SEAP a lansat sectiunea Parteneriat PPP
Desi PPP-urile au fost reglementate inca din anul 2010, din nefericire, un cui al lui Pepelea a blocat demararea acestui tip de proiecte: lipsa suportului informatic din SEAP. Or, potrivit normelor de aplicare ale Legii nr. 178/2010, nu este permisa nicio alta modalitate de publicare a anuntului de selectie si a documentului atasat in afara SEAP. De abia in ianuarie 2013 SEAP a adaugat aceasta functionalitate, facand astfel posibila publicarea anunturilor de selectie si a anunturilor de atribuire a contractelor de tip PPP.
Proiecte PPP demarate
In acelasi timp, a aparut si o sectiune de Proiecte PPP pe pagina de internet a Unitatii Centrale pentru Coordonarea Parteneriatului Public Privat – UCCPPP, creata cu scopul de a oferi informatii cu privire la proiectele de parteneriat public-privat care se afla la stadiul de intentie (idei, propuneri), proiecte ce au fost demarate, lansate sau contractate.
Bineinteles, nu a fost lansat sau contractat inca niciun proiect PPP, insa, potrivit informatiilor publicate, trei proiecte au fost demarate, oportunitatea de demarare a acestora fiind aprobata. Astfel, Consiliul Judetean Galati a demarat un proiect de tip PPP ce vizeaza construirea, dotarea si functionarea unui spital care sa completeze oferta de servicii medicale la nivelul judetului Galati si a judetelor limitrofe. In plus, Consiliul Judetean Maramures a demarat proiectul de PPP pentru un tunel rutier de subtraversare a muntilor Gutai, cu o valoare estimata de 92 mil. Euro, in timp ce Primaria Municipiului Blaj a aprobat oportunitatea de demarare a proiectului de PPP pentru realizarea la Blaj a unui “Parc fotovoltaic/ferma solara” pe o suprafata de 9 ha, cu o valoare estimata de 3-4 mil. Euro.
Idei de proiecte PPP
Cu toate ca ideea/propunerea realizarii unui proiect PPP poate apartine atat partenerului public (consiliul local/judetean/minister, etc.), cat si investitorilor privati, pe pagina de internet a UCCPPP sunt publicate pentru moment doar proiecte ale autoritatilor publice.
Cele mai interesante proiecte PPP aflate deocamdata la nivel de intentie vizeaza domeniile sanatate, constructii, infrastructura, IT, transporturi si energie.
Astfel, in domeniul constructiilor si infrastructurii, Consiliul Judetean Maramures intentioneaza sa extinda si sa modernizeze aeroportul din municipiul Baia Mare (valoare estimata de 44 mil. Euro), dar si sa construiasca un pod beton armat peste raul Tisa si infrastructura de legatura rutiera cu punct de control trecere frontiera in zona Sighetu Marmatiei – Slatina (Slotvino) Ucraina (valoare estimata de 11 mil. Euro). De asemenea, Primaria Municipiului Braila si-a propus sa construiasca Podul peste Dunare, dar si sa realizeze un Parc Industrial in Zona Libera si sa modernizeze sistemul de alimentare cu apa si canalizare. Nici zonele de agrement si/sau sportive nu sunt neglijate, Primaria Municipiului Braila sau Primaria Municipiului Rosiorii de Vede vizand mai multe proiecte in acest sens. Nu in ultimul rand, Ministerul Justitiei are in vedere construirea si administrarea unor penitenciare prin intermediul proiectelor de tip PPP.
In domeniul sanatatii, Primaria Municipiului Braila vrea sa realizeze un spital regional, iar Primaria Municipiului Dorohoi planifica un PPP pentru o clinica de recuperare neuromotorie, de tip ambulatoriu.
In domeniul IT, Ministerul Justitiei are in vedere realizarea Sistemului Informatic Integrat de Acces Electronic la Justitie (SIIAEJ), prin care se va pune la dispozitia justitiabililor posibilitatea de a depune in format electronic documentele la dosarele aflate pe rolul instantelor de judecata, precum si efectuarea actelor de procedura, atat cat este posibil in format electronic (valoare estimata de 20 mil. Euro).
In domeniul transporturilor, Primaria Municipiului Tulcea intentioneaza sa modernizeze parcul auto de transport calatori din Municipiul Tulcea prin achizitionarea vehiculelor nepoluante pentru transportul public, iar Municipiul Braila doreste realizarea unui sistem de transport public local ecologic.
In domeniul energiei, Primaria Municipiului Tulcea vizeaza o Centrala in Cogenerare de inalta eficienta in Municipiul Tulcea, iar Primaria Municipiului Braila isi propune realizarea unui sistem de iluminat public stradal eco-eficient.
Iuliana Vass, juridice.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!