Guvernul a lucrat pe bajbaite bazandu-se doar pe estimari ale PIB-ului
Revizuirea mare a PIB a surprins doar guvernul orb la numeroasele semne de stagnare a economiei. Desi socat de „greseala” INS, Victor Ponta a anuntat un buget pe 2013 bazat pe prognoze excesiv de optimiste
Ca statisticile nu sunt infailibile, ci doar estimari care nu pot reflecta ca o oglinda perfecta complexitatea unei economii, suportand frecvent revizuiri, stie orice elev care a citit putina economie. Pentru Guvern, confirmarea acestei banale realitati a fost socanta. Victor Ponta l-a demis pe seful Institutului National de Statistica, cifrele revizuite in minus cu 22 miliarde de lei la PIB-ul din 2011 fiind gasite vinovate pentru imposibilitatea de a mai sustine, in 2013, toate promisiunile facute inainte de alegeri. Pentru toata lumea, cu exceptia premierului si a specialistilor care consiliaza Guvernul, semnele stagnarii economice devenisera insa evidente cu mult timp inainte de publicarea noilor date INS, la fel ca si necesitatea de a ajusta semnificativ bugetul.
„Semnalele stagnarii sunt peste tot, doar sa vrei sa te uiti. Chiar si FMI, care de obicei supraestima cresterea economica a Romaniei, pentru a face apoi revizuiri in scadere, a prezentat in toamna anului trecut un raport cu avertismente dure. Rezulta ca potentialul de crestere pentru Romania a scazut, in lipsa reformelor structurale, iar scenariul negativ avansat atunci – recesiune de 5%, nu mai pare lipsit de sanse”, spune analistul financiar Florin Catu.
Si analistul Aurelian Dochia considera ca economia a dat suficiente semnale pentru a pune sub semnul intrebarii posibilitatea de a avea cresterile anticipate initial pentru 2012 si 2013. „Cand ai scadere a PIB in trimestrul trei din 2012 si cresterea cumulata in noua luni nu depaseste 0,2%, e greu sa recuperezi in ultimele trei luni ca sa ajungi la o crestere de 0,7%”, spune Dochia. „Iar daca nu crezi cifrele din Romania, macar uita-te in UE, unde speri ca ai statistici mai bune, si vezi ca ai recesiune. Dupa doua-trei trimestre se transmit efectele si la noi”, adauga Catu. In opinia sa, si faptul ca toate masurile masei monetare scad da indicii de declin economic, deoarece o economie in scadere are nevoie de mai putini bani pentru a functiona. Corelatia dintre PIB si masa monetara este insa mai mica in Romania decat in zona euro, spune Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, aratand ca in perioada 2006-2007, spre exemplu, cand masa monetara crestea cu 30% pe an, PIB-ul avansa mai incet, iar inflatia scadea.
Semnale de alarma pentru PIB, care sa tempereze entuziasmul cheltuielilor, puteau fi vazute de Guvern si in indicatorii de incredere in economie, care au continuat sa scada in septembrie, inclusiv in cel mai important sector, industria. In plus, datele de bilant depuse la Finante aratau clar cresterea pierderilor agentilor economici.
„Toti stim ca ritmul de crestere a incetinit, doar guvernul Ponta nu a vazut in an electoral”, spune Andreea Paul, lector univ dr la Academia de Studii Economice si vicepresedinte PDL. incredere in prognozele PIB pe 2012, care s-au dovedit apoi excesiv de optimiste, a avut insa si guvernul Ungureanu cel care a gasit spatiu bugetar, gratie datelor provizorii anuntate de INS in martie, pentru prima etapa de majorare a salariilor bugetarilor. Desi cifrele revizuite pentru PIB in decembrie indica masura ca nefiind, de fapt, sustenabila in buget, premierul Ponta a considerat ca trebuie continuate si etapele urmatoare.
Citeste articolul integral pe capital.ro.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!