Justiţia română în 2012, marcată de selecţia noului procuror general şi a şefului DNA

 Procedura de numire a noului procuror general al României şi a şefului DNA a fost atent urmărită de Comisia Europeană, precum şi de oficiali ai statelor membre UE şi considerată de opinia publică un „test de trecut” pentru ministrul Justiţiei.

Ministerul Justiţiei a început anul 2012 sub conducerea lui Cătălin Predoiu, care, păstrat în calitate de tehnocrat în toate Guvernele din 2008, susţinute, pe rând, de toate partidele politice parlamentare, a fost cel mai longeviv ministru de resort de după 1989.

Deşi demisionar odată cu întreg Cabinetul Boc, care şi-a depus mandatul, Predoiu a continuat în această funcţie şi în Guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu. Schimbarea sa din funcţie a venit abia la începutul lunii mai, când conducerea MJ a fost preluată de social-democratul Titus Corlăţean, pentru aproximativ trei luni.

Pe 6 august însă a avut loc o remaniere a Guvernului Victor Ponta, pentru funcţia de ministru al Justiţiei fiind propusă Mona Pivniceru, membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ea nu a putut fi însă învestită în funcţie deoarece Secţia pentru judecători a CSM i-a respins cererea de detaşare la Ministerul Justiţiei. Consiliul a apreciat că este inadmisibilă detaşarea unui membru ales al CSM în orice funcţii, inclusiv în cele de demnitate publică. La câteva zile distanţă, Pivniceru şi-a înaintat demisia din CSM pentru a reveni la ÎCCJ, pentru ca ulterior să fie detaşată la minister. Între timp, la MJ a fost nevoie de o conducere interimară, aceasta fiind asigurată de premierul Victor Ponta în perioada 7-23 august.

În urma neîntrunirii plenului CSM pentru a discuta demisia ei din Consiliu, pe 20 august, Mona Pivniceru şi-a înaintat demisia din magistratură. La acea dată, mai mulţi reprezentanţi ai asociaţiilor magistraţilor, dar şi politicieni au acuzat faptul că s-au făcut eforturi pentru a o împiedica pe Mona Pivniceru să devină ministru al Justiţiei, criticând CSM că a ‘tergiversat inexplicabil’ finalizarea procedurilor pentru titularizarea acesteia în fruntea MJ.

Demisiile Monei Pivniceru, atât din CSM, cât şi din magistratură, au fost discutate în 23 august de plenul Consiliului. La aceeaşi dată, preşedintele interimar al României, Crin Antonescu, a semnat decretul de eliberare din funcţia de judecător şi pe cel pentru numirea în funcţia de ministru al Justiţiei, iar Mona Pivniceru a depus jurământul de învestitură.

După alegerile parlamentare din 9 decembrie, Mona Pivniceru a rămas la conducerea MJ, în Cabinetul Victor Ponta.

Cea mai aşteptată decizie în acest an a ministrului Justiţiei a fost legată de propunerile pentru funcţia de procuror general al României şi procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, posturi ocupate timp de şase ani de Laura Codruţa Kovesi şi, respectiv, Daniel Morar. Potrivit legii, numirea în cele două funcţii este făcută de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii.

Mandatul lui Daniel Morar la şefia DNA a expirat în februarie, însă el a fost delegat să conducă în continuare instituţia, iar cel al Laurei Codruţa Kovesi ca procuror general al României a încetat la începutul lunii octombrie. Interimatul funcţiei de şef al Ministerului Public a fost asigurat de Daniel Morar, iar în locul său la conducerea DNA a fost delegată Laura Oprean.

După ce fiecare ministru al Justiţiei s-a confruntat cu presiunea de a face nominalizări pentru cele două posturi, în 17 septembrie, MJ a publicat anunţul pentru selecţia procurorului general al României şi a procurorului-şef al DNA, precum şi standardele de organizare a procedurii şi pe cele de evaluare a interviului susţinut de candidaţi, elaborarea documentaţiei având în vedere şi recomandările Comisiei Europene transmise cu doar o săptămână înainte.

La doar o zi de la anunţ, procedura de selecţie a iscat discuţii aprinse între membrii CSM întruniţi în şedinţa de plen. Atunci, Direcţia Legislaţie a Consiliului a criticat, într-un document, termenul de depunere a candidaturilor şi a proiectului, arătând că este mai scurt decât orice alt termen reglementat pentru alte funcţii de conducere. Totodată, s-a susţinut că procedura nu îmbracă forma juridică cerută de lege, respectiv aceea a unui ordin al ministrului Justiţiei, şi că astfel decurge în mod direct consecinţa imposibilităţii contestării pe motive de legalitate a acestor standarde, ceea ce echivalează cu inexistenţa accesului la Justiţie în ceea ce priveşte eventualele disfuncţionalităţi ale procedurii de selecţie. Daniel Morar susţinea, la acea dată, că procedura este doar pe sfert transparentă şi anunţa că nu îşi va depune candidatura.

Ulterior, după o întâlnire între membrii Secţiei pentru procurori a CSM şi ministrul Justiţiei, calendarul anunţat a fost modificat, iar termenele de depunere a candidaturilor şi a proiectelor au fost prelungite.

Astfel, procurorii care şi-au dorit să conducă Parchetul General şi Structura Anticorupţie s-au putut înscrie până pe 3 octombrie, numele acestora fiind făcute publice de MJ două zile mai târziu. Şapte candidaturi au fost depuse pentru şefia DNA – Claudiu Dumitrescu (DNA – detaşat la Guvern – DLAF), Vasile Ioniţă (DNA), Ioan Irimie (DNA – ST Cluj), Laura Codruţa Kovesi, fost procuror general al României, Constantin Sima (PÎCCJ), Viorica Stoica (PÎCCJ) şi Paula Nicoleta Tănase (Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi) – şi şase pentru funcţia de procuror general al României – Gheorghe Cornescu (PÎCCJ), Elena Hach (Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov), Gheorghe Moţa (Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj), Tiberiu Niţu (PÎCCJ – numit la Inspecţia Judiciară – CSM), Constantin Sima (PÎCCJ) şi Viorica Stoica (PÎCCJ).

Interviurile au avut loc în perioada 23-25 octombrie, iar singurul candidat care nu s-a prezentat a fost Laura Codruţa Kovesi, care a comunicat că din 16 octombrie îşi desfăşoară activitatea la Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, ca înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană pe aspectele referitoare la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite în cadrul MCV privind reforma sistemului judiciar şi reforma anticorupţie.

Pe 1 noiembrie, ministrul Mona Pivniceru a anunţat că Tiberiu Niţu este propunerea pentru funcţia de procuror general al României şi Ioan Irimie pentru cea de procuror-şef al DNA, iar pe lista scurtă, pe lângă aceştia, s-au mai aflat Elena Hach (pentru şefia PÎCCJ) şi Claudiu Dumitrescu (pentru şefia DNA). Pivniceru preciza că opţiunea ei a fost limitată de numărul de candidaturi depuse şi dădea asigurări că „a chibzuit foarte mult” şi „cu multă seriozitate” înainte de a lua o decizie. Ea susţinea că s-a conformat „în chip absolut” şi a derulat procedurile care i-au fost sugerate de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi în cele trei scrisori transmise de CE.

În data de 22 noiembrie, Secţia pentru procurori a CSM i-a audiat pe Tiberiu Niţu şi Ioan Irimie, aceştia primind însă aviz negativ pentru numirea în cele două funcţii. Despre Tiberiu Niţu, CSM a motivat că are un autocontrol scăzut, o rezistenţă scăzută la stres, irascibilitate şi o spontaneitate redusă, neîntrunind condiţiile şi exigenţele necesare funcţiei de procuror general al PÎCCJ, nu doar din punctul de vedere al lipsei unei viziuni strategice asupra managementului Ministerului Public, dar şi din perspectiva structurii de personalitate. În cazul lui Ioan Irimie, Consiliul a argumentat că are o scăzută capacitate de adaptare la condiţiile interviului, că a furnizat răspunsuri parţiale, uneori eronate, în raport cu scopul şi modalitatea de formulare a întrebărilor şi că nu cunoaşte instituţiile Uniunii Europene, făcând confuzie între acestea. De asemenea, CSM a susţinut că Irimie nu întruneşte abilităţile necesare exercitării funcţiei de şef al DNA atât la nivelul cunoştinţelor teoretice, cât şi al deprinderilor practice.

Au venit alegerile parlamentare din 9 decembrie, preşedintele PSD, Victor Ponta, a fost desemnat premier şi să formeze un nou Guvern, iar Mona Pivniceru a fost propusă din nou pentru portofoliul Justiţiei.

La audierile din comisiile parlamentare pentru avizarea candidaturii sale în funcţia de ministru al Justiţiei, Mona Pivniceru a declarat că nu renunţă la procedura actuală de numire la şefia parchetelor şi că va trimite preşedintelui Traian Băsescu, până la sfârşitul anului, cele două propuneri – Tiberiu Niţu şi Ioan Irimie.

„Până acum, am făcut o analiză comparativă între procedura derulată la MJ, condusă de mine, şi procedura derulată în faţa CSM, cu analiza tehnicilor de interviu, a întrebărilor, a conduitei specifice unui astfel de interviu şi o analiză a hotărârilor pe fiecare procuror în parte, după care le voi înainta”, spunea Pivniceru pe 21 decembrie.

Întrebată de ce nu renunţă la cele două nominalizări, în condiţiile în care şi premierul Victor Ponta i-a sugerat acest lucru, ministrul a spus: „Renunţarea la această procedură trebuie să fie convenită atât de preşedintele republicii, cât şi de Guvernul României şi mai ales de Comisia Europeană, pentru că noi am ajuns la această extindere la limita legii a procedurii de numire, consecinţă a ultimului raport de evaluare din cadrul MCV, care a sugerat această procedură transparentă, şi a discuţiilor cu CE, care ne-a sugerat paşii procedurali de transparenţă. Ministrul Justiţiei nu trăieşte într-un spaţiu vid. Dacă aş fi trăit într-un spaţiu vid, aş fi aplicat legea după buna mea credinţă şi priceperea mea profesională. Statul român se află într-un proces de monitorizare, Comisia Europeană este cea care analizează modalităţile în care se aplică legea, în special în această materie. Atunci când la nivel politic se va stabili că nu a dat rezultate şi în opinia mea nici nu ar fi putut da rezultate din moment ce s-au înscris foarte puţini din sistem şi, după ce s-a întâmplat la CSM, probabil că nu se vor înscrie nici pe atât, ceea ce înseamnă că această procedură deresponsabilizează ministrul Justiţiei, de vreme ce decizia nu îi mai aparţine”.

În aşteptarea deciziei preşedintelui ţării, în cele două funcţii rămân doi interimari. AGERPRES

Niciun comentariu