Bomba cu ceas a sistemului bancar
Investigatiile procurorilor scot la lumina cauzele mai putin vizibile, dar poate la fel de importante ca problemele financiare generate de criza, ale exploziei din ultimii trei ani a creditelor neperformante – retelele de fraudare a bancilor formate din oameni de afaceri, bancheri, notari si evaluatori care au reusit sa obtina ilegal credite de zeci de milioane de euro.
Fraudele bancare derulate prin intermediul unor retele bine organizate au jucat un rol important în cresterea ratei creditelor neperformante spre 20% si pierderile de 350 milioane de euro înregistrate de sistemul bancar în criza, indica doua anchete ale procurorilor DIICOT aparute la un interval de numai o luna una de cealalta.
Ultima investigatie a scos la iveala pe lânga problema documentelor false si pe cea a supraevaluarii garantiilor si care s-ar putea dovedi un adevarat butoi cu pulbere pentru sistemul bancar. Judecatorii au emis la sfârsitul saptamânii trecute mandate de arestare preventiva a unui evaluator si a mai multor notari. Un alt evaluator cercetat în acest caz are interdictie de a parasi tara.
Valoarea garantiilor aflate în portofoliul bancilor se ridica la echivalentul a 60 miliarde de lei (13 mld. euro) doar pe segmentul creditelor acordate persoanelor fizice si reprezinta 80% din soldul total al împrumuturilor, potrivit datelor BNR. La acestea se adauga garantii imobiliare evaluate la peste 90 miliarde de lei (20 mld. euro) aferente creditelor corporate.
Evaluatorii spun însa ca situatiile în care bunurile ipotecate au fost supraevaluate sunt cel mai probabil cazuri izolate si ca bancile se afla într-o pozitie confortabila din punctul de vedere al garantiilor detinute.
„Având în vedere ce se întâmpla în piata imobiliara în ultimii trei – patru ani, eu ma îndoiesc ca un evaluator ar putea sa considere un bun la o valoare mult peste pretul pietei. Evaluatorii care lucreaza cu bancile sunt foarte prudenti în aceasta perioada, având în vedere ca piata este blocata. Eu personal nu am auzit de niciun evaluator care sa fie cercetat de procurori într-un astfel de caz”, afirma Filip Stoica, membru în consiliul director al Uniunii Nationale a Evaluatorilor Autorizati din România (ANEVAR).
Lantul acordarii unui credit ipotecar cuprinde pe lânga client si banca si un evaluator agreat de institutia de credit care are sarcina de a stabili valoarea garantiei, dar si un notar care are în competenta autentificarea contractelor de ipoteca asupra bunurilor aduse în garantie.
Bancile ar avea o problema serioasa daca o parte semnificativa din bunurile ipotecare ar fi supraevaluate pentru ca în cazul unui default practic nu ar avea de unde sa îsi recupereze banii.
Evaluarea corecta a garantiilor este cu atât mai importanta cu cât bancile au ajuns sa se confrunte cu un volum semnificativ de credite neperformante si au recuperat mii de case, apartamente, spatii comerciale sau de birouri pe care încearca sa le vânda pentru a-si recupera banii.
Rata creditelor neperformante depasea 17% la finalul lunii septembrie, de trei ori peste nivelul din 2009, în timp ce volumul total al creditelor afectate de întârzieri la plata depaseste 6 miliarde de euro. Explozia creditelor neperformante a adus pierderi de 1,5 miliarde de lei (350 mil. euro) sistemului bancar în ultimii doi ani si jumatate, în conditiile în care bancherii au fost nevoiti sa puna deoparte sume consistente pentru a acoperi ratele neplatite de clienti.
Criza a fost prezentata pâna acum de bancheri ca fiind singura sursa a acestor pierderi, dar cele doua investigatii anuntate de procurorii DIICOT la un interval de numai o luna una dupa cealalta indica si alte surse. Procurorii estimeaza la 107 milioane de euro prejudiciile aduse bancilor de cele doua retele de fraudatori, ceea ce înseamna 0,2% din volumul total al creditelor acordate de banci populatiei si companiilor.
Lansarea celor doua investigatii într-un interval de numai o luna a zdruncinat imaginea breslei bancare, având în vedere ca printre cei investigati se numara nu doar simpli functionari bancari, ci si oameni de la vârful institutiilor de credit.
Cel mai înalt oficial bancar adus saptamâna trecuta în fata procurorilor este Lucian Cojocaru, în prezent vicepresedinte al Volksbank. Pâna acum doi ani el a fost director comercial pe reteaua BRD. Numele ambelor banci a fost vehiculat în aceasta ancheta, alaturi de cel al unei institutii de credit de talie mai mica – ATE Bank.
„Cred ca cel mai important efect este la nivelul credibilitatii, într-un context în care oamenii au tot mai putina încredere în multe institutii. Se dezvolta sentimente de dezamagire si cinism legate de corectitudinea sistemului. Este foarte rau, foarte periculos. Sistemul bancar este foarte expus, întotdeauna. Aici sunt «gulerele albe», care întotdeaua au fost privilegiate si bine platite. Probabil sunt foarte invidiati de multi. Acum apar sentimente de nemultumire, de injustitie, de razbunare”, comenteaza analistul financiar Aurelian Dochia.
Dochia spune ca este surprinzator ca au aparut oameni chiar din interior care au fraudat sistemul bancar, în conditiile în care bancherii nu au dus-o mai rau în criza. El apreciaza totusi ca perioada de criza a facilitat aparitia fraudelor, în conditiile în care creditele neperformante au crescut si cei care au participat la astfel de scheme au mers probabil pe principiul „unde merge mia (de credite neperformante – n. r.) merge si suta”.
Bancherii care s-au lasat atrasi în astfel de scheme aveau practic de câstigat de doua ori, în conditiile în care erau bonificati inclusiv de angajator pentru vânzarile de credite, se arata în rechizitoriul procurorilor.
Situatia este si mai dificila pentru banci, în conditiile în care garantiile s-ar putea dovedi masluite, ceea ce înseamna ca institutiile de credit ar recupera doar o parte din prejudiciu chiar si în situatia în care ar reusi sa vânda bunurile ipotecate.
O alta problema cu garantiile imobiliare aduse de clienti pentru creditele acordate înainte de criza este legata de deprecierea valorii acestora din ultimii ani.
„Daca ne uitam la evolutia în timp a pietei, s-a demonstrat ca bunurile imobiliare nu îsi pierd valoarea, chiar daca exista perioade de scadere. Faptul ca bunurile imobiliare sunt limitate le face sa îsi pastreze valoarea si cred ca pe termen lung bancile stau foarte bine, având în vedere garantiile pe care le detin”, sustine Filip Stoica.
Totusi, el afirma ca probleme apar atunci când un debitor devine insolvabil si nu mai poate plati creditul, iar banca este nevoita sa valorifice garantiile într-un moment în care piata imobiliara este blocata si preturile sunt foarte jos.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!