Transgaz are o rata a profitului de 23 %
Companiile care platesc putin sau deloc pe materiile prime si/sau au putini salariati sunt cele care reusesc sa scoata cele mai mari profituri. De aceea companiile financiare, inclusiv bursa, companiile de comert, ca si cei ce au materia prima în propria curte (Petrom), sau operatorii de monopoluri (Transgaz) au si cele mai mari rate ale profitului. Atentie la comparatii, însa.
Analistii compara, de obicei, companiile din acelasi domeniu. Economica.net a întocmit, totusi, un singur clasament, tocmai pentru a evidentia diferentele.
Altfel, nici nu se poate compara profitabilitatea societatilor de investitii financiare (SIF), sau a Fondului Proprietatea (FP), de 40 pâna la 69%, cu cea a producatoarei de piese auto Compa Sibiu (CMP), de 5,4%.
Si SIF Muntenia (SIF4, 40%) si Compa au o rata de profitabilitate multumitoare, fiercare în sectorul sau.
Cea mai profitabila companie de la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) pe primele 9 luni ale anului este, însa, un caz special. Desi a scos din fiecare leu încasat un profit net de 86 de bani, actionarii tocmai i-au decis intrarea direct în procedura de faliment.
Fosta glorie a turismului românesc, ONT Carpati (simbol bursier ONZV) are o rata a profitului de peste 86%, pe primele 9 luni, transformând în profit net 6,3 milioane din cifra de afaceri de 7,3 milioane de lei.
Problema ONT Carpati sunt datoriile, pe care actionarii (un off shore al Bank of Cyprus) nu mai vor ca firma sa le plateasca. Mai bine o lichideaza si lasa creditorii (probabil aceiasi cu actionarii) sa-si împarta activele de loc neglijabile: hotelul New Montana din Sinaia si 30% din compania care are Hotelul Marriott. ONT Carpati este o curiozitate si nici macar o companie cautata (lichida) la Bursa.
Revenind la cele mai cautate companii, SIF Banat Crisana (SIF1) are o rata a profitului de peste 69%.
Este cea mai mare profitabilitate de la bursa (excluzând „curiozitatile), dar trebuie tinut seama ca specificul companiei (investitii financiare) face ca nici sa nu raporteze cifra de afaceri. Am adaptat formula ratei profitului (profit net /cifra de afaceri), înlocuind numitorul cu veniturile totale.
SIF-urile traiesc, de fapt, din dividendele companiilor pe care le au ele însele în portofolii, ca si din profiturile tranzactiilor de cumparare si vânzare de actiuni, din dobânzi, etc. Nu din procesarea unei materii prime si nici din efectuarea unor servicii.
Cu exceptia SIF Muntenia, cu o rata a profitului de peste 40%, profitabilitatea celorlalte SIF-uri se plaseaza pe o plaja între 58% si 68%.
Fondul Proprietatea (FP) se afla pe acelasi domeniu: scoate un profit net de 66 de bani din fiecare leu venit.
Alte doua companii financiare, mai exact de servicii de intermediere financiare au, de asemeni, rate ale profitului care ar fi colosale pentru o producatoare industriala: însasi Bursa de Valori Bucuresti (BVB, 44,7%) si singura firma de brokeraj care este listata, Broker Cluj Npoca (BRK, 38,5%). Ratele din paranteza au fost calculate cu veniturile totale si nu cu cifra de afaceri, pe care, spre deosebire de SIF-uri, cele doua companii le raporteaza.
Daca am lua în considerare numai cifra de afaceri a Bursei, mult mai mica decât veniturile, rata profitului ar deveni, brusc, uriasa, 67,5%, pentru ca, din nou, nu are chletuieli cu materiile prime. Afacerea Bursei este sa gazduiasca tranzactiile companiilor pe care le-a acceptat pe piata sa. Câstiga din comisioane.
La Broker Cluj Napoca, rata profitului pare aberanta, daca se raporteaza profitul la cifra de afaceri Afacerea BRK este sa intermedieze tranzactiile clientilor la bursa, si din asta a câstigat doar 2 milioane de lei, în timp ce profitul a fost de peste 5 milioane.
De ce? Pentru ca Broker Cluj Napoca (BRK) este si o companie de investitii, si câstiga din aceasta activitate, ca si SIF-urile, din dividende (2,4 milioane de lei în 9 luni 2012) si din speculatii. Avea un portofoliu de peste 30 de milioane de lei la 30 septembrie.
La fel, daca la veniturile din comisioane ale BVB (cu care se calculeaza cifra de afaceri) se adauga dividendele încasate de la Depozitarul Central (care face operatiunile post tranzactionare) si dobânzile la imensele depozite bancare, veniturile cresc cu peste 50%, iar rata profitului se reduce invers proportional. În clasamentul atasat, am inclus cele doua companii cu ratele de profitabilitate aferentre veniturilor totale, pentru ca sunt asimilabile mai curând companiilor de investitii decât celor de servicii financiare (din nefericire pentru menirea principala a Bursei)
Printre ratele de profitabilitate uriasi ale companiilor financiare se mai strecoara o companie obisnuita, Bucur Obor (BUCU), care are complexul comercial omonim.
Pentru ca cheltuie relativ putin fata de veniturile mari din chirii, BUCU scoate 60 de bani profit net la fiecare leu încasat. Daca s-ar adauga si si din veniturile din asocierile „în participatie“, din nou profitabilitatea ar scadea.
Trecem peste o alta companie financiara, Banca Transilvania (TLV), cu o rata a profitului fata de venituri de aproape 30%, caci nici bancile nu raporteaza o cifra de afaceri.
Si ajungem la Transgaz (TGN) cu rata profitului de aproape 23%. Transgaz câstiga automat din tarifele la transportul gazelor naturale pe magistralele nationale apartinând întregului popor. Transelectrica (TEL) face acelasi lucru cu electricitatea, dar are o sarcina a datoriei care îi face probleme. Profit net /cifra de afaceri la TEL = 0,9%.
Prima companie „pur industriala“ din clasamentul nostru este Biofarm Bucuresti (BIO), care câstiga net 22 de bani din fiecare leu încasat. Am inclus în top si o companie farmaceutica mult mai mica, si prea putin lichida si interesanta pentru investitori, Sintofarm (SINT) care nu este departe de performanta celebrei sale competitoare: scoate peste 17 bani profit din fiecare leu încasat din vânzari.
Companiile industriale au cheltuieli cu materiile prime cu utilitatile, pe care cele financiare nu le au. În industrie, rate de profit mai mari de 10% sunt foarte mari.
Petrom (SNP), care are cel mai mare profit din toate timpurile din România, are o rata a profitului de „doar“ 15,1%. În general, ratele de profit de peste 3% sunt onorabile în industrie, în functie si de sector.
Este interesant de comparat ratele de profitabilitate cu atractivitatea l abursa a cumpaniilor respective, pentru care trebuie consultat articolul Cele mai promitatoare actiuni la Bursa, pentru urmatoarele luni
Altfel, o comparatie ca la carte nici nu se poate face cu companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti, pentru ca nu sunt multe din acelasi domeniu, ale caror actiuni sa fie si lichide, adica sa se poata gasi usor la cumparare si li se poata gasi usor cumparatori (la vânzare).
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!