Branduri romanesti care au trecut testul timpului: Braincof, Murfatlar, Eugenia, Doina, Rom
Camasile Braiconf au aparut pe piata în 1950. Cinci ani mai târziu lua nastere numele de Murfatlar, iar dupa alti cinci ani aparea Eugenia, unul dintre cele mai cunoscute nume românesti de pe piata dulciurilor. În 1964 apare si ciocolata Rom, care desi au trecut aproape cincizeci de ani, continua sa ramâna în topul batoanelor de ciocolata cel mai bine vândute. Cum au rezistat aceste branduri?
„Rom este un brand care în România a reusit din toate perspectivele celor 4P ai lui Kotler (pret, produs, plasament si promovare – n.red.). Secretul lui Rom, din punctul meu de vedere, este ca strategic a dorit sa recruteze tineri si sa aduca în zilele noastre un brand care s-a nascut odata cu blocurile gri. Sa nu uitam, Rom este pe piata din 1964, când parintii actualilor tineri abia se nasteau”, spune Stefania Harabagiu, fondatoarea agentiei de creatie si inovatie Brand Support.
Ea spune ca pe lânga Rom, alte branduri românesti care au rezistat si au descoperit secretul de a ramâne relevante si în top sunt Farmec, Scandia Sibiu, Napolact, Plafar sau Perla Harghitei. „Astazi, daca nu ai comunicare orientata catre actualii tineri, poti sa spui frumusel la revedere brandului tau pe termen mediu si lung. Mai mult, pentru un brand românesc provocarea este dubla pentru ca nu ai expertiza brandului de afara, nu ai insight-uri globale, de aceea este cu atât mai complicat sa rezisti.”
„Partidul te vrea tuns, roackere!”
Ciocolata Rom, aflata în portofoliul Kandia, a fost întotdeauna prezenta pe rafturile magazinelor din România, însa a revenit puternic în prim-plan în 2010, când a fost lansata campania „Noul Rom”. Acesta a adus o schimbare semnificativa fata de vechiul mod de promovare a batonului de ciocolata. Astfel, de la sloganuri de genul „Partidul te vrea tuns, roackere!”, senzatiile tari din 1964 s-au transformat în „The taste of coolness”, iar ciocolatica s-a dezbracat de ambalajul tricolor, adoptând o noua tinuta reprezentata de steagul american. Astfel, ideea „Visului american” aplicata unui produs consumat de generatii întregi a avut ca efect resuscitarea interesului pentru „autenticul românesc”.
Campania Noul Rom a avut ca obiectiv principal recrutarea targetului tânar si cresterea preferintei pentru brand în rândul tinerilor.
Desi în ultimii 20 de ani întreg consumul de bunuri a fost invadat de branduri care înainte de 1989 erau aduse „prin relatii”, ideea de a renunta la unul dintre putinele simboluri românesti în favoarea unuia mai „cool” a suscitat valuri de critici.
„Înainte de ’89 totul era planificat, astfel ca nici atunci când vine vorba despre branduri nu se poate vorbi de merite. Dupa caderea cortinei de fier însa, exista doua elemente care au ajutat brandurile sa reziste. În primul rând este vorba despre sansa si în al doilea rând despre consecventa”, spune Stefan Liute, strategy director în cadrul agentiei de branding Storience,explica faptul ca foarte multe întreprinderi împreuna cu brandurile lor – în ciuda reputatiei unor branduri – au avut nesansa ca dupa ’90 sa aiba un management dezastruos, care a tras dupa sine toata compania. Au existat însa si branduri care fara aceasta nesansa si cu consecventa sa treaca testul timpului. „Astfel, în timp ce Aro a ajuns la cimitir, Rom a ramas în top. Rom si-a asumat ceea ce este, a mers pe principiul asta-i gustul, asta-i reteta.”
Liute mai spune ca desi românii sunt sensibili la pret, exista unele categorii aglomerate, unde preturile sunt relativ apropiate. În aceasta situatie brandul este cel care le deosebeste. „Faptul ca brandul este de origine româna ne retrezeste mândria de a fi român. Apare astfel sentimentul de nostalgie si nationalism. Este o situatie caracteristica fiecarei tari, nu doar României.” Atunci când vine vorba de branduri care au trecut testul timpului, Liute da exemplu Cotnari, Borsec, Murfatlar si Dacia. „Dacia este deja un brand global, însa este de origine româna”, explica el.
Dacia este cel mai cunoscut brand românesc peste hotare, însa nu este singurul care a reusit sa treaca granita. Frigiderele Arctic sunt si ele prezente deja pe 50 de piete din întreaga lume. Si pe piata de medicamente, unde nume precum Algocalmin sau Penicilina au facut istorie, exista astfel de exemple.
Brandurile românesti care au trecut granita
Astfel, un alt „veteran” al productiei locale de medicamente este Faringosept, lansat de Terapia Cluj în urma cu mai bine de 30 de ani. Astazi brandul are la export vânzari de 13 mil. euro, generând 86% din livrarile externe ale Terapia Ranbaxy. Mai tinere, alte produse din portofoliu, precum Aspacardin, lansat în urma cu 15 ani în capitalism, si Furazolidon, în aceeasi perioada, sunt comercializate în continuare.
Mai mult, în 1968 Antibiotice Iasi începea sa produca Moldamin, cea mai veche marca din portofoliul companiei iesene înregistrata la export; 50 de milioane de flacoane s-au realizat pâna în 2010, potrivit datelor companiei iesene.
Totusi, unul dintre cele mai vechi branduri românesti vine din domeniul bunurilor de larg consum. Brandul de bere Ursus a aparut pe piata locala în 1927, si dupa mai bine de 80 de ani îsi pastreaza în continuare numele. Desi a trecut prin mai multe mâini, Ursus a decis sa îsi pastreze numele care devenise deja cunoscut pe piata locala. Producatorul de bere a fost prima companie privatizata dupa ’89 prin oferta publica, iar începând cu 1997 brandul a intrat în portofoliul SAB Miller alaturi de Timisoreana, Ciucas sau Azuga. În prezent Ursus este unul dintre cele mai bine vândute branduri de bere din România.
Astfel, desi au trecut trei generatii peste ele, desi au traversat doua regimuri politice, exista branduri românesti care au reusit sa treaca cu brio testul timpului.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!