Pozitia Ministerului Muncii cu privire la propunerea de modificarea a Codului Muncii

Ministerul Muncii Familiei si Protectiei Sociale a dat publicitatii urmatorul punct de vedere fata de aceasta initiativa legislativa:

“Precizam ca initiativa legislativa privind proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003-Codul muncii, republicata, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 773/16.11.2012 a fost exercitata in temeiul dispozitiilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea initiativei legislative de catre cetateni, republicata, si ca, pe cale de consecinta, proiectul de act normativ amintit nu a fost elaborat de catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

Potrivit dispozitiilor Legii nr. 189/1999, initiativa legislativa in cauza apartine unui Comitet de initiativa care reprezinta cetatenii care sustin propunerea legislativa si a fost publicat in Monitorul Oficial, dupa ce a primit avizul Consiliului Legislativ, urmand procedura prevazuta de art.3 alin.(4) din Legea nr. 189/1999, republicata.

In prezent, acest proiect de act normativ nu produce efecte juridice, fiind necesara continuarea etapelor procedurale instituite prin Legea nr. 189/1999, republicata.

In termen de 6 luni de la publicarea propunerii legislative, Comitetul de initiativa, trebuie sa asigure inregistrarea acesteia la Camera competenta a Parlamentului.

Ulterior, Camera Parlamentului sesizata cu initiativa legislativa va incepe procedura parlamentara de legiferare, numai dupa ce initiativa va fi verificata de catre Curtea Constitutionala.”

***

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 773 din data de 16 noiembrie 2012 a fost publicata Initiativa legislativa a cetatenilor potrivit Legii nr. 189/1999 – Expunere de motive privind initiativa legislativa a cetatenilor pentru promovarea proiectului de lege privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.

Proiectul de modificare a Codului muncii a fost initiat de Blocul National Sindical si, in conformitate cu art. 74 din Constitutie, pentru a fi dezbatut in Parlament este nevoie ca acesta sa fie sustinut de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot, care sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete, respectiv in municipiul Bucuresti, trebuie sa fie inregistrate cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.

In expunerea de motive, initiatorii arata ca proiectul “isi propune echilibrarea relatiilor de munca dintre angajatori si angajati prin urmatoarele modificari:

Instituirea pentru angajator a obligatiei de a informa salariatul asupra modalitatilor de verificare a aptitudinilor profesionale si personale, precum si asupra obiectivelor de performanta individuala;

Instituirea in sarcina angajatorului a obligatiei de a comunica in scris salariatului propunerile de modificare a contractului individual de munca;

Revizuirea reglementarilor privind aplicarea clauzei de neconcurenta. Astfel, ca regula, aceasta clauza isi va produce efectele pe parcursul executarii contractului individual de munca, partile putand stabili aplicarea sa dupa incetarea contractului numai prin exceptie si cu respectarea anumitor conditii prevazute de lege;

Revizuirea reglementarilor privind aplicarea clauzei de confidentialitate. Clauza de confidentialitate va produce efecte dupa incetarea contractului individual de munca numai in situatii exceptionale, pentru o perioada determinata de timp si in legatura cu anumite categorii de informatii, stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern;

Reglementarea in detaliu a obiectivelor de performanta. Astfel, obiectivele de performanta fac obiectul negocierii colective, putand fi stabilite pe categorii de salariati, prin contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, dupa caz. Indeplinirea obiectivelor de performanta constituie conditii de majorare a salariului sau de promovare in cariera. Neindeplinirea lor nu poate constitui motiv de concediere pentru necorespundere profesionala.

Reglementarea clauzei de obiectiv de performanta;

Reglementarea perioadei de proba ca modalitate de sine statatoare de verificare a aptitudinilor profesionale si personale ale persoanei care solicita angajarea;

Stabilirea unei durate mai reduse a perioadei de proba in cazul muncitorilor necalificati;

Reglementarea unui nou caz de modificare unilaterala a contractului individual de munca de catre angajator. Asadar, angajatorul va putea modifica unilateral durata timpului de munca, pe o perioada ce nu poate depasi 3 luni cumulat intr-un an calendaristic, pentru motive tehnice, tehnologice sau structurale.

Abrogarea dispozitiei potrivit careia angajatorul poate dispune suspendarea contractului individual de munca in cazul reducerii temporare a activitatii;

Modificarea criteriilor in cazul concedierilor colective. Cu ocazia stabilirii ordinii de prioritate la concediere, nu vor putea fi utilizate criterii ce tin de indeplinirea obiectivelor de performanta de catre salariati. Concedierile colective sunt dispuse pentru motive ce nu tin de persoana salariatului. Astfel, nu se justifica stabilirea ordinii de prioritate la concediere in functie de motive ce tin de persoana salariatului;

Revizuirea termenului in care angajatorul are obligatia de a reangaja salariatii concediati prin concediere colectiva cu prioritate pe posturile reinfiintate;

Marirea perioadei maxime pentru care se pot incheia contractele pe durata determinata, de la 3 ani la 5 ani;

Reglementarea conditiilor si a termenelor in care pot fi prelungite contractele pe durata determinata;

Modificarea prevederilor privind munca prin agent de munca temporara:
– reglementarea cazurilor in care un utilizator poate apela la agenti de munca temporara;
– calitatea de agent de munca temporara poate fi dobandita numai de societati comerciale sau persoane fizice autorizate, acreditate de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale;
– stabilirea regulii potrivit careia contractul de munca temporara se incheie pe durata nedeterminata;
– stabilirea regulii potrivit careia salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care il primeste salariatul utilizatorului, care presteaza aceeasi munca sau una similara cu cea a salariatului temporar.

Reglementarea telemuncii;

Modificarea prevederilor privind durata timpului de lucru si munca suplimentara:
– stabilirea domeniilor de activitate pentru care se pot stabili perioade de referinta mai mari de 4 luni, dar care sa nu depaseasca 6 luni;
– compensarea muncii suplimentare atat prin acordarea de ore libere platite in urmatoarele 30 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia, cat si prin acordarea unui spor la salariu;
– reglementarea conditiilor in care angajatorul poate acorda zile libere platite in perioadele de reducere a activitatii.

Modificarea dispozitiilor privind salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in sensul raportarii cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel national comunicat de Institutul National de Statistica avut in vedere la fundamentarea bugetului de stat;

Modificarea prevederilor ce privesc dialogul social:
– acordarea posibilitatii de a adera la sindicatele constituite potrivit legii pensionarilor si somerilor;
– extinderea interdictiei de concediere a reprezentantilor alesi in organele de conducere ale sindicatelor, precum si a reprezentantilor salariatilor pentru motive ce tin de indeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariatii din unitate si pe o perioada de 2 ani de la incetarea mandatului;
– alocarea unui numar de 20 de ore pe luna reprezentantilor alesi in organele de conducere ale sindicatelor, precum si reprezentantilor salariatilor in vederea indeplinirii mandatului pe care l-au primit de la salariati. Orele utilizate in vederea indeplinirii acestui mandat sunt considerate timp efectiv lucrat, fiind remunerate corespunzator.

Modificari ale jurisdictiei muncii, in sensul:
– introducerii distinctiei intre conflicte de drepturi si conflicte de interese;
– introducerii obligatiei instantei de a incerca stingerea conflictului de drepturi prin impacarea partilor;
– introducerii prevederii potrivit careia hotararile prin care se solutioneaza fondul cauzei se pronunta in ziua in care au luat sfarsit dezbaterile;
– stabilirii caracterului devolutiv al recursului.

Abrogarea din Legea nr. 62/2011 a dispozitiilor ce reglementeaza conflictele individuale de munca, in scopul eliminarii neconcordantelor existente intre prevederile acestei legi si Codul muncii.“

juridice.ro

Cuvinte cheie: Blocul National Sindical, Codul muncii, initiativa legislativa, Ministerul Muncii Familiei si Protectiei Sociale

Stiri juridice & administrative pe 6:18 a.stancu