Paragraful 45 al proiectului de buget UE
Băsescu este cel care folosește din nou o spinoasă problematică europeană Se folosește de poziția sa de mandatat la Bruxelles de către Parlament pentru a mai aduce niște puncte electorale ARD. Acesta a fost sensul declarațiilor de azi pe tema summitului privind soarta bugetului comunitar. A acuzat indirect guvernul USL că s-ar juca cu ideea exercitării dreptului de veto.
România nu este singurul stat care a amenințat să uzeze de dreptul de veto, dacă propunerile lui Van Rompuy vor decima sumele de bani europeni în viitor. O serie întreaga de state opun rezistență propunerilor aberante ale Rompuy. Băsescu a filosofat pe tema iresponsabilității invocării dreptului de veto. «Dacă plecăm cu ideea de veto şi-l şi anunţăm, suntem în afara negocierilor».
Nici Parlamentul României, nici Guvernul României nu l-au trimis acolo ca să folosească automat, de cum a intrat în sala de Consiliu, dreptul de veto. Una este exercitarea propriu-zisă a dreptului de veto, și alta amenințarea cu utilizarea dreptului de veto. O astfel de aminițare, utilizată tactic și de România, dar nu numai de ea, nu te situează «în afara negocierile», ci cu un anume ascendent psihologic în chiar miezul lor. Toate statele care se opun tăierilor de alocări au lăsat să se înțeleagă că ar putea – la limită – să facă uz de acest drept. Este o formă legitimă de presiune la masa negocierilor, tocmai pentru a potența șansele de a reuși să obții o bună parte din ceea ce dorești.
Circulă zvonul că în culisele reuniunii de la Bruxelles, Băsescu se tot căciulește prin diverși intermediari să se vadă neapărat între patru ochi cu Angela Merkel și cu Herman Van Rompuy, pentru a discuta chestiuni în afara agendei summitului. Vrea să le țină isonul celor care vor tăieri din viitorul buget al UE, să lase impresia că România, cu el ca reprezentant unic, nu ar susține așa de entuziast – cum a făcut-o Ponta – imperativele grupului de state denumit «Prietenii Coeziunii».
Pentru statele net contributoare la bugetul UE – Germania mai presus de toate celelalte – ar fi reconfortant să să știe că România a început să adopte o poziție diplomatic ambiguă, domolând entuziasmul prietenilor coeziunii, spărgând solidaritatea lor.
Atitudinea fermă a Guvernului Ponta și a Parlamentului privind o eventuală invocarea dreptului de veto, în cazul în care propunerea lui Van Rompuy va rămâne în picioare, atitudine comună cu cea a altor state din grupul prietenilor coeziunii, a fost calificată de Băsescu drept « incapacitatea de a-ţi forma alianţe în Consiliu, incapacitatea de negociere». România are deja aliați în Prietenii Coeziunii. El ar vrea ca «aliații» României să fie în tabăra celor care vor tăieri de fonduri. Ei l-au susținut la referendum.
Profesionist și concis, ministrul afecerilor europene Leonard Orban a dezvăluit astăzi la Bruxelles, într-o conferință de presă, adevăratele mize și probleme ale României în negocierile privind bugetul european pentru perioada 2014-2020.
Orban a reușit să indice atuurile și punctele slabe ale României la masa negocierilor. În primul rând, el a punctat cu claritate că are mandat din partea guvernului să afirme răspicat că România nu va accepta niciodată un șantaj inadmisibil. Condiționarea alocării de fonduri pe viitor de gradul de absorbție a fondurilor europene în perioada 2007 -2011. Comisia și Consiliul European vor folosi în mod pervers acuzația că nu am fost în stare să absorbim din 2007 până la finalul lui 2011 fonduri europene ca să ne taie din banii care ar trebui să ne fie alocați. Băsescu se duce la Bruxelles ca să culeagă fructele amare plantate chiar de guvernele sale, cele în care el, șef al statului, era de facto și șef absurd al executivului.
Leonard Orban a punctat precis: guvernul român consideră inacceptabilă şi discriminatorie corelarea din propunerea sa privind bugetul UE 2014-2020 între alocările pe Politica de Coeziune şi rata de absorbţie. «Am susţinut foarte clar că avem două mari probleme legate de această propunere: prima legată de paragraful 45 al documentului, care stabileşte o legătură între alocările viitoare pentru politica de coeziune şi rata de absorbţie din perioada 2007-2011″», a precizat Orban, într-o conferinţă de presă la Bruxelles, la finalul reuniunii Consiliului Afaceri Generale. Paragraful 45 din propunerea lui Van Rompuy afectează direct România. «E pur şi simplu discriminatorie la adresa unui stat membru şi este incorectă, din moment ce aplici un algoritm, el trebuie aplicat identic pentru toate statele membre. Nu aplici un algoritm şi după aia mai vii cu o altă formulă ca să-i tai unui stat membru o sumă importantă pentru că tu consideri că e mult prea mare creşterea de alocări pentru România raportat la celelalte state membre», a mai adăugat Orban.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!