Mizele si cifrele bătăliei de la Bruxelles
Divergenţe aparent ireconciliabile s-au născut în ultimele zile între diverse ţări ale Uniunii Europene, în legătură cu bugetul pentru anii 2014-2020.
Miercuri începe la Bruxellea un summit extraordinar al Consiliului European, crucial pentru viitorul continentului în următorii ani, întrucât se va schiţa bugetul multianual al Uniunii Europene în perioada 2014-2020. Divergenţele deja apărute între state pun la grea încercare unitatea continentului, după ce o primă propunere de buget, avansată de Comisia Europeană, a fost dublată de o alta, venită din partea Consiliului European, influentul organism ce reuneşte şefii de stat şi de guvern din UE.
Comisia Europeană a propus un buget de 1.033 de miliarde de euro, o sumă considerată rezonabilă de către ţările din sudul Europei şi de cele recent intrate în Uniune. Însă Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, a lansat o propunere de buget cu aproximativ 75 de miliarde de euro mai mic, adică de 958 de miliarde de euro. Configuraţia bugetară propusă de Van Rompuy taie sever din domeniile agricol şi de coeziune şi mai puţin din cele de cercetare şi inovare.
Van Rompuy pare a fi vocea ţărilor puternic dezvoltate, precum Germania, Olanda, Marea Britanie şi ţările nordice, care, sub presiunea propriei opinii publice, cer o diminuare drastică a bugetului UE, cu sume cuprinse între 100 şi 200 de milioane de euro. Propunerea avansată de Rompuy, de reducere cu „numai” 75 de miliarde, se vrea o soluţie de compromis, însă nu e nici pe departe aşa ceva. Cifra avansată de el a stârnit nemulţumirea altor state UE, grupate în două categorii, în funcţie de domeniile care vor fi cel mai afectate de reducerile bugetare.
Pe de o parte de află ţări precum Franţa, Spania sau Italia, mari producători agricoli. Aceste ţări şi-au exprimat nemulţumirea faţă de propunerea lui Rompuy, pentru că bugetul alocat pentru domeniul Politica Agricolă Comună ar urma să piardă nu mai puţin de 25 de miliarde de euro.
Celălalt grup de state nemulţumite este format din cele recent intrate în UE, adică cele care profită cel mai mult de politicile de coeziune, menite să micşoreze decalajele de dezvoltare între vechea şi noua Europă. Domeniul politicilor de coeziune ar urma să piardă 30 de miliarde de euro din cele 339 planificate iniţial de către Comisia Europeană. Aici se joacă, în principal, şi miza României. Planul lui Rompuy ar urma să ne diminueze alocările bugetare cu aproximativ 8 miliarde de euro, din care 5 miliarde în domeniul politicilor de coeziune şi alte trei miliarde în domeniul agricol.
Vârful de lance al ţărilor mai puţin dezvoltate, care susţin păstrarea alocaţiilor pentru coeziune, este Polonia, cel mai mare stat emergent din UE şi cel mai mare beneficiar al acestor fonduri. Varşovia a găzduit marţi o reuniune numită „Prietenii Politicii de Coeziune”, la care au participat, pe lângă state din estul blocului, şi Portugalia, Grecia şi Spania. Grupul se opune categoric tăierilor şi susţine că acestea contravin principiului de armonizare treptată a pieţei europene.
La extrema cealaltă, o poziţie de o maximă intransigenţă a adoptat premierul britanic, David Cameron. Iniţial, el părea mulţumit cu o îngheţare a bugetului la nivelul exerciţiului precedent, 2007-2013. Dar confruntat cu severe critici interne şi cu o îngrijorătoare scădere în sondaje a Partidului Conservator, acesta a ameninţat că va activa dreptul de veto dacă nu se vor opera diminuări semnificative ale bugetului UE. Germania are o poziţie ceva mai flexibilă şi mai favorabilă politicilor de coeziune, din cauza Estului său mai puţin dezvoltat, dar nu într-atât încât să poată fi considerată un aliat ferm al ţărilor emergente, printre care se află şi România.
Ai noştri se tot ceartă
În timp ce Europa fierbe, politicienii români se ceartă. Victor Ponta a declarat, sâmbătă, la Bistriţa, că Traian Băsescu ar trebui să voteze împotriva propunerii preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, privind bugetul UE care ar aduce cu 8 miliarde mai puţin pentru România. „Propunerea lui Van Rompuy presupune o alocare cu 5 miliarde de euro pe coeziune şi 3 miliarde euro pe politica agricolă, mai puţin decât ceea ce a propus CE„, a precizat Ponta.
De asemenea, Ponta îi atrage atenţia şefului statului că se bazează pe „ignoranţa jurnaliştilor şi a românilor” atunci când vorbeşte de „ruşinea” de a invoca dreptul de veto la Consiliul European, situaţie în care s-ar afla şi Franţa, Marea Britanie sau Danemarca.
Declaraţia premierului nu a rămas fără ecou. Printr-un comunicat de presă, emis de purtătorul de cuvânt, Bogdan Oprea, şeful statului atenţionează că aceste declaraţii sunt antieuropene şi nu reprezintă poziţia oficială a României.
„Preşedintele României le cere tuturor politicienilor să nu mai facă astfel de declaraţii iresponsabile, care vulnerabilizează poziţia ţării noastre în cadrul negocierilor pentru următorul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene, 2014 – 2020, şi care afectează grav imaginea României în plan internaţional, cu efecte, în principal, asupra grupurilor de investitori„, se arată în comunicat.
Replica lui Ponta
La scurt timp, Guvernul emite un comunicat de presă în care arată că primul ministru nu intenţionează să intre într-o dispută electorală cu preşedintele României, întrucât este evident interesul acestuia de a se implica în campania pentru alegerile parlamentare, folosind în acest sens orice pretext pentru a provoca noi conflicte. Reacţia lui Ponta nu rămâne fără ecou şi, la scurt timp, tot printr-un comunicat de presă, Bogdan Oprea îi cere lui Ponta „să dea dovadă de calm şi responsabilitate”. „O comunicare responsabilă la nivel instituţional este absolut necesară în interesul tuturor românilor”, îi transmite Oprea lui Victor Ponta. (Alina Boghiceanu)
România, după Bulgaria
La capitolul fonduri europene, Bulgaria ne-a depăşit încă de la finalul anului 2010. Atunci, gradul de absorbţie al fondurilor structurale era în Bulgaria de 10,2%, în timp ce în România se ridica la 8,6%, cel mai mic nivel dintre statele comunitare. „De la începutul lui 2007 şi până la sfârşitul lunii iunie 2011, balanţa ne este favorabilă, la peste 4, 9 miliarde de euro. În niciun caz România nu este un contributor net la bugetul UE, în ciuda gradului scăzut de absorbţie„, declara în septembrie 2011 Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene. În prezent, rata de absorbţie a fondurilor europene a României se situează la 14,7%, însă rata efectivă (rambursările de la Bruxelles) se ridică la numai 4%.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!