Autoritatile amana masurile de stimulare a economiei pana dupa alegeri
În timp ce FMI cere adoptarea de urgenţă a reformelor structurale, liderii politici din România cer o “derogare” până după alegerile parlamentare. Ce şanse are economia României după 9 decembrie?
Deşi România s-a angajat în faţa FMI, de mai multe ori, să ia măsuri de stimulare a economiei, implementarea acestora a fost amânată de fiecare dată. Printre acestea se numără reforma sistemului de sănătate, sistemului de educaţie, plata arieratelor, privatizarea unor companii de stat, listarea unor pachete minoritare la societăţi din portofoliul statului, dar şi implementarea managementului privat.
În ultima zi a vizitei la Bucureşti, Erik de Vrijer, şeful misiunii finanţatorilor externi, a atras atenţia preşedintelui Traian Băsescu că implementarea acestor reforme este vitală pentru redresarea economiei româneşti, Produsul Intern Brut al României revenind în trimestrul al treilea pe scădere (-0,5% faţă de trimestrul al doilea), ceea ce indică intrarea, cel mai probabil, în recesiune la sfârşitul anului.
În replică, Băsescu a transmis delegaţiei finanţatorilor internaţionali că autorităţile române vor trebui să se concentreze asupra acestor măsuri după alegerile parlamentare din 9 decembrie.
„Am vrea să ne menţinem programul în continuare şi sunt foarte convins că după alegeri vom putea să ne îndeplinim obiectivele. Şi vom stabili împreună cu Guvernul, cu BNR următoarele obiective astfel încât la final să putem declara acest program o reuşită“, a declarat Băsescu , la întâlnirea de la Palatul Cotroceni.
Problema este că nimeni nu mai crede în promisiunile liderilor politici: nici investitorii şi, cel mai probabil, nici FMI. Steven van Groningen, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini şi al Raiffeisen Bank, crede că alegerile din decembrie nu vor aduce modificări fundamentale pentru mediul economic, din experienţa ultimilor 20 de ani.
„Nu văd schimbări fundamentale după alegeri, nu sunt optimist în acest sens. Am văzut în ultimii 20 de ani că schimbarea puterii nu a adus schimbări fundamentale şi asta este problema principală a clasei politice„, a spus van Groningen.
El a arătat, în acest context, că la nivel politic ar trebui să se vorbească mai puţin şi să existe mai multă concentrare pe ceea ce trebuie făcut pentru a îmbunătăţi mediul economic.
Numirea de manageri privaţi în companiile de stat este una dintre temele agreate cu finanţatorii externi de mai bine de un an. Implementarea proiectului a fost amânată de mai multe ori şi doar la Ministerul Transporturilor au fost făcuţi paşi mici în acest sens.
Doar la Tarom s-a stabilit componenţa managementului privat, iar la alte câteva companii s-au stabilit listele scurte cu propuneri. Mai mult, Compania Naţională de Autostrăzi (CNADNR) ar urma să fie scoasă din schema managementului privat, după ce Ministerul Transporturilor a blocat procesul de recrutare şi intenţionează să o transforme în agenţie pentru a nu mai intra sub incidenţa Ordonanţei 109/2011.
În cazul companiilor aflate sub autoritatea Ministerului Economiei, lucrurile merg şi mai rău. Ministerul a anunţat de-abia marţi că va relua procesul de selecţie a managementului privat la companiile de stat, process suspendat în vară odată cu încetarea contractului cu firma Pedersen & Partners. Aceste întârzieri nu au ţinut cont de faptul că autorităţile s-au angajat în faţa FMI să instituie până la finele anului management privat.
Potrivit lui Rodin Traicu, secretar de stat în Ministerul Economiei, FMI a cerut “aşa, un zvâc“ din partea Guvernului pentru urgentarea procesului, dar că finanţatorul extern are o “deficienţă” de înţelegere. Mai exact, cadrul legislativ impune o anumită lentoare, iar implementarea priectului necesită timp. Totuşi, să nu uităm că proiectul a fost pus pe linie moartă din vară şi până în prezent.
“În discuţiile cu FMI s-au abordat probleme de fond. Ei s-au referit la lentoarea cadrului legislativ pentru privatizarea managementului, se vedea clar că au o deficinţă în a înţelege că sunt etape clare privind paşii de urmat, de lansare a anunţului, de găsire a firmei de headhunting etc. Dorinţa lor e o treabă aşa, de zvâc, în trei săptămâni să se întâmple„, a afirmat Traicu, potrivit Mediafax.
Printre companiile care urmau să aibă conducere profesionistă se număra şi Hidroelectrica, dar procedura a fost amânată întrucât producătorul de electricitate a intrat în insolvenţă, în luna iunie.
În septembrie 2011 Guvernul şi FMI au convenit să numească manageri privaţi la 15 companii de stat, în 2011 şi 2012, la companiile Poşta Română, Tarom, CFR Marfă, Electrificare CFR, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Electrica Furnizare, Hidroelectrica, Romarm şi Oltchim.
Şi privatizările programate pentru acest an – Cupru Min şi Oltchim – au eşuat. La Cupru Min, canadienii de la Roman Copper Corp au câştigat licitaţia cu strigare, dar au refuzat să depună într-un cont bancar o garanţie pentru investiţiile de mediu, să achite în cel mult o lună banii pentru acţiuni şi să accepte publicarea contractului de privatizare. La Oltchim, câştigătorul licitaţiei, Dan Diaconescu, nu a mai venit cu banii promişi până la termenul-limită de 1 octombrie, iar procesul a fost suspendat.
În plus, privatizarea CFR Marfă, programată şi ea pentru acest an, a fost amânată în urma unei înţelegeri la care au ajuns premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu chiar înaintea vizitei delegaţiei FMI. Oficialii ai ministerului Transporturilor au aafirmat atunci că procedura de vânzare a operatorului feroviar a fost întreruptă şi nu va putea fi finalizată până la sfârşitul anului întrucât strategia de privatizare nu a primit avizul CSAT.
Autorităţile se angajaseră şi să liste la bursă pachete minoritare pe care le deţine în companii de stat. Printre aceste companii se numără şi Transgaz, însă listarea a fost amânată de Ponta şi Băsescu pentru că momentul nu este oportun. Ulterior, a apărut informaţia că această amânare a fost stabilită de Consiliul Superior de Apărare a Ţării (CSAT).
Rodin Traicu, secretar de stat în Ministerul Economiei, susţine că reprezentanţii FMI au fost deranjaţi de decizia CSAT şi au fost “un pic mai vehemenţi”.
„Hotărârea CSAT de a nu mai privatiza pachetul de acţiuni de la Transgaz, i-a deranjat şi, în fine, au fost un pic mai vehemenţi. Este o problemă strategică, toată lumea trebuie să ţină cont de acest organ (CSAT – n.r.)„, a afirmat Traicu.
Transgaz este deja listat la bursă, iar suplimentarea titlurilor pe piaţa de capital printr-o nouă ofertă ar fi trebuit să aibă loc în acest an, potrivit angajamentelor anterioare ale Executivului faţă de FMI.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!