Haos la CNAS cu taxa clawback
Corpul de Control al premierului Victor Ponta a încheiat auditul la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) si a facut doua plângeri penale la DNA, pentru posibile fapte penale de care ar fi responsabil, printre altii, si fostul presedinte al institutiei, Lucian Duta, numit de PDL.
Controlul dispus de Ponta a vizat perioada ianuarie 2009-martie 2012, în care guvernarea a apartinut, în cea mai mare parte, PDL (10 luni din 2009, Sanatatea a fost gestionata de Ion Bazac, de la PSD). Cea mai mare parte a raportului de audit, obtinut de gândul, este dedicata descrierii modului haotic în care a fost conceputa si încasata taxa de „clawback”, de la companiile producatoare sau distribuitoare de medicamente.
Prejudiciul constatat de inspectorii guvernamentali la CNAS, din proasta gestiune a încasarilor din „clawback”, este de aproape 260 de milioane de lei (57,6 milioane de euro la cursul de azi), lucru pentru care au fost sesizati procurorii DNA, prejudiciul provocat statului depasind 1 milion de euro.
Statul viza încasari de 500 de milioane de lei pe an din aceasta taxa, însa modul în care ea a fost conceputa si pusa în aplicare de CNAS si de Ministerul Sanatatii a dus la încasari mult mai mici. În perioada vizata de audit (2009-martie 2012), statul a încasat doar 485 de milioane de lei.
Cea mai uluitoare situatie a fost însa aceea când statul a devenit practic datornic la companiile farmaceutice, pentru ca a încasat mai multi bani decât era cazul. În cazul unor companii, balanta datoriilor la stat, în ce priveste aceasta taxa, este negativa. Motivul: sub mandatul lui Lucian Duta, taxa de „clawback” a fost calculata gresit de CNAS.
Lucian Duta a explicat pentru gândul ca legea privind taxa „clawback” a fost initial „scrisa nefericit din punct de vedere juridic” si ca a lasat loc la interpretari, iar CNAS a calculat taxa asa cum a crezut de cuviinta, tinând cont si de discutiile cu Ministerul de Finante si Ministerul Sanatatii.
„Bine ca încasarile nu au fost mai mici”, a reactionat Duta la acuzatia ca unele companii au fost suprataxate eronat. De fapt, raportul Guvernului tocmai asta acuza, ca încasarile totale pe taxa „clawback” au fost prea mici.
„Banii din clawback nu se duceau la CNAS, mergeau la Ministerul Sanatatii, ca venit la buget. Nu avea nimeni de gând sa faca vreo fraudare sau porcarie cu acesti bani. Statul nu va putea sa dea bani înapoi bazându-se pe o simpla interpretare, pe o parere a Corpului de Control al Guvernului, care este afiliat politic si îi raspunde doar premierului”, a mai declarat Lucian Duta, pentru gândul.
Haos la CNAS cu taxa „clawback”
Practic, taxa „clawback” presupune ca statul îsi recupereaza o parte din banii platiti, prin sistemul public de sanatate (spitale, farmacii cu medicamente compensate, etc.) pe medicamente. Companiile producatoare si distribuitoare sunt obligate sa dea înapoi la stat un procent din încasarile pe aceste medicamente. Este practic un sistem în care ambii parteneri câstiga: companiile fac profit de pe urma consumului asigurat de sistemul de stat, iar statul îsi recupereaza o parte din cheltuieli de la companii.
Taxa se plateste trimestrial, bazându-se pe declaratiile companiilor privind încasarile din sistemul public de sanatate, pe medicamente.
Raportul guvernamental arata ca taxa „clawback” a fost legiferata prin ordonanta de urgenta în octombrie 2009, în mandatul interimar de ministru al Sanatatii detinut de Adriean Videanu, la CNAS fiind presedinte doctorul Irinel Popescu. Legea obliga ca, în maximum 15 zile, sa fie concepute si puse în vigoare normele de aplicare ale acestei legi, pentru a se putea încasa banii pe taxa.
Acest lucru s-a întâmplat abia 8 luni mai târziu, în iunie 2010, sub mandatul de ministru al Sanatatii detinut de Cseke Attila (UDMR). Între timp, din decembrie 2009, Lucian Duta devenise presedintele CNAS, sustinut de PDL, prin Adriean Videanu. În tot acest interval, statul a pierdut practic bani, pentru ca producatorii si distribuitorii de medicamente nu aveau cum sa plateasca taxa nici daca ar fi vrut.
Raportul de audit arata însa ca normele de aplicare a legii au creat un haos si mai mare. Nu existau sanctiuni pentru nerespectarea legii, nu existau mijloace de control asupra corectitudinii datelor declarate de companiile farmaceutice.
În primul rând, statul român a pretins companiilor sa plateasca si taxa aferenta trimestrelor în care nu au existat norme de aplicare a legii – trimestrul 4 din 2009 si trimestrul 1 si 2 din 2010. Unele companii au acceptat, altele nu.
În plus, arata raportul de audit al Guvernului, CNAS a trimis cu mare întârziere (uneori de mai mult de un an) notificarile cu sumele de plata aferente taxei „clawback”, catre companiile farmaceutice.
Companiile farma: mari datornici, mari pagubiti
Din cauza acestui haos legislativ, s-a ajuns ca unele companii sa plateasca taxa, iar altele sa o ignore acumulând datorii la stat.
O situatie inedita, constatata de Corpul de Control, a fost aceea a companiilor care au ajuns sa aiba de primit bani înapoi de la stat, pentru ca au fost taxate prea mult. Practic, statul ajunsese datornic la unele companii farma, pentru ca CNAS calculase gresit taxa „clawback”, fara sa respecte legea.
Legea privind taxa „clawback” prevede ca aceasta se aplica la încasarile companiilor pe medicamentele din sistemul public. CNAS a calculat taxa aplicând-o pe cifrele de vânzari, care erau mai mari decât încasarile.
Unul dintre motivele acestei diferente este chiar faptul ca statul plateste cu mari întârzieri medicamentele, astfel ca multe companii farmaceutice erau în situatia de a plati taxa „clawback” pe niste bani neîncasati.
Topul marilor datornici la „clawback”
Din cifrele prezentate de raportul de audit al Guvernului, reiese ca mai multe companii farmaceutice aveau datorii la taxa „clawback”, în martie 2012.
1. Sanofi Aventis (Franta) – 49,17 milioane lei (aprox 11 milioane euro)
2. Zentiva SA (Cehia) – 10,44 milioane lei (aprox. 2,3 milioane euro)
3. Gedeon Richter Romania (Ungaria) – 3,68 milioane lei (aprox. 800.000 euro)
4. Bayer Pharma AG (Germania) – 3,43 milioane lei (aprox. 760.000 euro)
5. Zentiva International – 2,37 milioane lei (aprox. 500.000 euro)
Topul companiilor pe care statul le-a suprataxat
Din cauza calculului eronat al taxei „clawback”, la CNAS, mai multe companii farmaceutice au ajuns sa plateasca mai multi bani decât era cazul.
1. Roche Romania (Elvetia) – 23,42 milioane lei (aprox. 5,2 milioane euro)
2. Sermedic (România) – 12,13 milioane lei (aprox. 2,7 milioane euro)
3. Novartis Pharmaservice – DAPP Novartis Europharma (Elvetia) – 9,74 milioane lei (aprox. 2,16 milioane euro)
4. Novo Nordisk (Danemarca) – 6,93 milioane lei (aprox. 1,54 milioane euro)
5. Novartis Europharm – 6,49 milioane lei (aprox. 1,44 milioane euro)
6. Novartis Pharmaservice – DAPP Orion Corporation – 5,93 milioane lei (aprox. 1,31 milioane euro)
7. Novartis Pharma GMBH – 5,34 milioane lei (aprox. 1,18 milioane euro)
8. UCB Farchim – DAPP UCB GMBH (Elvetia) – 4,37 milioane lei (aprox. 1 milion euro)
9. Bayer Pharma AG Germania – DAPP Bayer Healthcare – 3,49 milioane lei (aprox. 775.000 euro)
10.Westwood-Intrafin (Elvetia) – 3,46 milioane lei (aprox. 770.000 euro).
Andrei Luca Popescu, Anca Simina, gandul.info
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!