Cifra de afaceri in legislatia contabila si in norma fiscala
Majoritatea contabililor inteleg conceptul de cifra de afaceri asa cum se regaseste definit in legislatia contabila (OMF 3055/2009) si scapa din vedere ca regulile fiscale folosesc definitii specifice pentru anumite elemente deja definite in legislatia contabila sau care pot sa difere chiar in cadrul legislatiei fiscale de la un capitol la altul. Consultantii Accace, unul dintre liderii din Europa Centrala si de Est in zona serviciilor de outsourcing si consultanta, explica diferentele si riscurile generate de intelegerea gresita a cifrei de afaceri.
Cifra de afaceri reprezinta un indicator folosit pentru a evalua vanzarile realizate de o entitate pe parcursul unei anumite perioade. In cadrul reglementarilor contabile este definita cifra de afaceri neta care cuprinde „sumele rezultate din vanzarea de produse si furnizarea de servicii care se inscriu in activitatea curenta a entitatii, dupa deducerea reducerilor comerciale si a taxei pe valoarea adaugata, precum si a altor taxe legate direct de cifra de afaceri (OMF 3055/2009, pct 33, alin 1).
Cele mai multe diferente intre modul de calcul al cifrei de afaceri definita in norma contabila si modul de calcul al cifrei de afaceri conform legislatiei fiscale se regasesc in cadrul Titlului VI din Codul fiscal – „Taxa pe valoare adaugata“, care prezinta trei definitii diferite ale cifrei de afaceri:
Cifra de afaceri ca plafon la stabilire a regimului special de scutire pentru inreprinderile mici conform codului fiscal Art 152 alin. (2) contine: valoarea totala, exclusiv taxa, a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii efectuate de persoana impozabila in cursul unui an calendaristic, taxabile sau, dupa caz, care ar fi taxabile daca nu ar fi desfasurate de o mica intreprindere, a operatiunilor reprezentand livrari intracomunitare de bunuri, prestari de servicii intracomunitare, a altor livrari pentru care locul se considera a fi in strainatate, a operatiunilor scutite cu drept de deducere si a celor scutite fara drept de deducere, prevazute la art. 141 alin. (2) lit. a), b), e) si f), daca acestea nu sunt accesorii activitatii principale, cu exceptia urmatoarelor:
a) livrarile de active fixe corporale sau necorporale, asa cum sunt definite de codul fiscal;
b) livrarile intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform codului fiscal;
Cifra de afaceri la plafon pentru aplicarea sistemului de TVA la incasare cuprinde valoarea totala a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii taxabile si/sau scutite cu drept de deducere, precum si a operatiunilor rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind in strainatate. De retinut faptul ca operatiunile scutite fara drept de deducere nu se iau in considerare la calcularea cifrei de afaceri pentru aplicarea sistemului de TVA la incasare, in schimb vor intra in calcul vanzarile de active fixe corporale sau necorporale.
Cifra de afaceri ca plafon pentru stabilirea perioadei fiscale cuprinde operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere si/sau neimpozabile in Romania, dar care dau drept de deducere.
Pentru toate cele trei plafoane mentionate mai sus, companiile vor lua in considerare la calculul cifrei de afaceri inclusiv facturile emise pentru avansuri incasate sau neincasate si alte facturi emise inainte de data livrarii/prestarii.
„Cifra de afaceri fiscala include unele elemente care nu sunt cuprinse in cifra de afaceri contabila, ca de exemplu vanzarile de mijloace fixe, vanzarile de servicii pentru mai multe perioade – care se recunosc ca venturi amanate in balanta de verificare -, avansuri facturate dar, in acelasi timp, exclude anumite elemente din cifra de afaceri contabila si anume: veniturile facturate in perioadele trecute si recunoscute in perioada curenta folosind contul 472 „Venituri in avans“, venituri din subventii aferente cifrei de afaceri, venituri estimate pentru care exigibilitatea TVA-ului nu a avut loc si nu au fost inca facturate”, explica Ramona Sandu, Accounting Manager in cadrul Accace.
Asadar, spune consultantul, riscurile care sunt generate de intelegerea eronata a cifrei de afaceri sunt foarte mari atat pe termen scurt cat si pe termen lung, fapt pentru care profesionistii contabili trebuie sa analizeze legislatia fiscala si sa inteleaga daca o prevedere sau alta face referire la cifra de afaceri asa cum este prezentata in legislatia contabila sau exista un alt inteles al conceptului definit de norma fiscala.
„De exemplu, daca termenul <<cifra de afaceri>> se intelege gresit din perspectiva TVA-ului, entitatile pot utiliza perioade fiscale sau regimuri de taxare eronate, ceea ce va conduce la majorari si penalitati costisitoare in cazul in care erorile sunt descoperite in timpul unui control fiscal”, conchide Ramona Sandu.
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!