TVA la incasare beneficiu sau problema?
O masura legislativa care s-a dorit a fi pozitiva va ajuta doar în mica masura economia româneasca
Prin Ordonanta Guvernului nr. 15/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, s-a introdus, cu aplicabilitate de la 01.01.2013, sistemul de plata a taxei pe valoarea adaugata (TVA) la data încasarii contravalorii integrale sau partiale a livrarilor de bunuri sau a prestarii de servicii. Prevederile legale privind colectarea TVA la încasare se aplica, în mod obligatoriu, contribuabililor înregistrati în scopuri de TVA, care au sediul activitatii în Romania si a caror cifra de afaceri în anul calendaristic precedent nu depaseste plafonul de 2.250.000 lei, precum si celor care se înregistreaza în scopuri de TVA în cursul anului calendaristic curent, începând cu data înregistrarii în scopuri de TVA.
Pasuire conditionata la plata taxei
Exigibilitatea TVA intervine, cu alte cuvinte se naste dreptul statului de a percepe TVA, numai la data încasarii contravalorii integrale sau partiale a livrarii de bunuri ori a prestarii de servicii, dar nu mai târziu de 90 de zile calendaristice de la data emiterii facturii, respectiv pentru situatia în care factura nu a fost emisa în termen legal, nu mai târziu de 90 de zile calendaristice calculate de la termenul-limita prevazut de lege pentru emiterea facturii.
Asadar, pasuirea la plata TVA, care s-a dorit prin prezenta modificare legislativa, opereaza conditionat pâna la un anumit termen. La împlinirea termenului prevazut de lege, de 90 de zile calendaristice de la emiterea facturii, respectiv de la termenul-limita stipulat de lege pentru emiterea facturii, contribuabilul devine obligat la plata TVA catre stat, chiar daca nu a încasat contravaloarea livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii.
Dreptul de deducere a TVA aferenta achizitiilor efectuate de o persoana impozabila de la o persoana impozabila ce aplica sistemul TVA la încasare este amânat pâna la momentul platii facturii furnizorului/prestatorului, spre deosebire de legislatia anterioara, care prevedea deductibilitatea TVA la momentul emiterii facturii.
Noua modificare legislativa prezinta un dezavantaj prin instituirea unui termen fix pâna la care se amâna practic plata TVA catre stat, indiferent daca se încaseaza sau nu contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate, respectiv exigibilitatea taxei aferente contravalorii creantelor neîncasate intervine în cea de-a 90 zi calendaristica de la termenul-limita prevazut de lege pentru emiterea facturii.
Pentru a ajuta real mediul de afaceri si micii întreprinzatori, ar fi fost de dorit ca noua reglementare sa prevada colectarea TVA la încasarea contravalorii bunurilor livrate/serviciilor prestate, independent de momentul la care intervine încasarea. Însa, ceea ce se întâmpla în realitate este numai acordarea unui termen de gratie pentru plata TVA, aceasta în situatia în care micii întreprinzatori nu reusesc sa recupereze debitele restante mai repede de împlinirea termenului de 90 de zile de la emiterea facturii. În consecinta, desi cadrul legislativ este altul, situatiile de practica nu vor capata o alta rezolvare decât cea avuta sub imperiul legii vechi, iar asupra micilor companii va plana în continuare riscul de neplata a facturilor, caz în care prejudiciul se concretizeza, pe de-o parte, în neîncasarea pretului bunurilor livrate/serviciilor prestate, iar, pe de alta parte, în pierderea sumelor de bani cu care va credita statul sub forma platii TVA.
Obligatia de plata a TVA poate genera insolvabilitatea companiei, daca beneficiarii si clientii sai nu platesc facturile restante. Statul nu pierde nimic. Prin urmare, se mentine posibilitatea eliminarii de pe piata a companiilor mici, prin neplata facturilor, având în vedere ca acestea sunt obligate sa gaseasca fonduri sa plateasca TVA chiar daca nu au încasat propriile creante.
Companiile ramân amenintate de riscul colapsului financiar
Un alt dezavantaj este plafonul pâna la care se aplica sistemul TVA la încasare, fiind lesne de observat ca aceasta masura legislativa favorizeaza numai întreprinderile mici, a caror cifra de afaceri anuala nu depaseste 2.250.000 lei. Toate celelalte întreprinderi mijlocii si mari, cu o cifra de afaceri anuala ce excede suma de 2.250.000 lei si care varsa sume considerabile la bugetul de stat, nu sunt sustinute prin noua modificare. Avem în vedere si situatia în care, de foarte multe ori, asemenea întreprinderi au ca debitor statul, care nu plateste la timp, motivat de insuficienta fondurilor la buget.
O asemenea conduita, coroborata cu obligatia de plata a TVA la emiterea facturii, independent de încasare, poate conduce la un colaps financiar. Sub acest aspect, apreciem ca noua masura legislativa, desi se doreste a fi pozitiva, ajuta într-o mica masura economia româneasca, având în vedere ca scoate în afara aplicabilitatii sale cei mai însemnati contribuabili care sustin economia nationala.
Noua masura legislativa scoate în afara aplicabilitatii sale companiile importante care sustin economia nationala.
Anca Pârvulescu, avocat-colaborator, Olteanu&Asociatii
Capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!