Reteaua retetelor false
Medicii acuzati ca falsificau retete prescriau tratamente pe numele unor pacienti si le trimiteau unor farmacisti din cadrul aceleiasi retele farmaceutice, care falsificau semnaturile beneficiarilor si le decontau la CNAS, banii fiind spalati prin introducerea într-un circuit comercial licit.
Parchetul Tribunalului Bucuresti a dispus, în cursul lunii octombrie, începerea urmaririi penale fata de 22 de persoane, medici si farmacisti, pentru înselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals intelectual si uz de fals, luare de mita, dare mita si spalare de bani, se arata într-un comunicat de presa al institutiei remis, marti, agentiei Mediafax.
Potrivit procurorilor, medicii si farmacistii din cadrul aceleiasi retele farmaceutice au fraudat bugetul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) prin compensarea frauduloasa a contravalorii unor retete false, producând un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei.
Concret, farmacistul, de regula diriginte de farmacie sau coordonator de zona, stabilea o legatura cu un medic, specialist sau de familie. În baza întelegerii cu farmacistul, medicul prescria în mod constant numeroase retete false cu valoarea compensata, fara a avea acoperire într-o situatie reala, în sensul ca retetele erau eliberate pe numele unor pacienti care nu fusesera consultati si care nu solicitasera vreun tratament.
„Prin completarea rubricilor retetelor mentionate medicul facea mentiuni nereale cu privire la prescrierea efectiva a tratamentului”, au precizat procurorii.
Medicul înmâna apoi aceste retete false farmacistului, care le introducea în programul de gestiune al farmaciei si le înainta spre decontare catre Casa de Asigurari de Sanatate.
Farmacistul verifica retetele sub aspectul corectitudinii formale, completa rubrica „Am primit”, uneori prin falsificarea scrisului si semnaturii beneficiarului retetei, iar alteori se trecea în mod fals drept împuternicit al pacientului.
Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurari de Sanatate valoarea decontata a medicamentelor, fara ca acestea sa iasa fizic din stoc.
Sumele de bani decontate de catre Casa de Asigurari de Sanatate, provenite din comiterea infractiunilor de înselaciune, erau „spalate” prin introducerea într-un circuit comercial licit, sustin procurorii.
În cursul zilei de marti au fost efectuate sase perchezitii în municipiul Bucuresti, dupa ce în perioada martie 2012, în aceeasi cauza, au mai fost efectuate un numar de 27 de perchezitii domiciliare.
La actiune participa noua procurori din cadrul Parchetului de pe lânga Tribunalul Bucuresti si 65 de politisti din cadrul Politiei Capitalei, în cursul acesteia fiind puse în executare 26 de mandate de aducere.
Cercetarile în aceasta cauza sunt efectuate de Parchetul de pe lânga Tribunalul Bucuresti si Serviciul de Investigatii Criminale din Politia Capitalei.
Într-un alt caz, în 21 ianuarie 2010, procurorii Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului instantei supreme i-au pus sub acuzare pe medicul Tiberiu Mogos si pe administratorul lantului farmaceutic 2Na, Georgeta Oprea, pentru o frauda de 21 miliarde de lei vechi, în urma eliberarii unor retete pentru diabetici.
Medicul a fost acuzat ca, în perioada octombrie 2008 – august 2009, a prescris 73 de retete gratuite în care au fost consemnate date de identitate ale unor persoane decedate, precum si alte doua retete „cu încalcarea normelor legale”.
Procurorii au verificat atunci modul în care au fost eliberate 3.000 de retete.
În martie 2010, procurorii Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica au descins la sediul farmaciei 2Na din Unirii, precum si la alte doua depozite de medicamente, de unde au fost ridicate documente si computere, declarau atunci, pentru Mediafax, surse judiciare.
În septembrie 2009, Ministerul Sanatatii a înaintat Parchetului Înaltei Curti de Casatie si Justitie o sesizare, însotita de documente doveditoare pentru continuarea investigatiilor, care indica o frauda cu o valoare preliminara de peste 21 miliarde de lei, comisa de un prezumtiv „grup organizat”.
În urma problemelor de finantare a programelor nationale de diabet si oncologie înregistrate la jumatatea lui 2009, Ministerul Sanatatii a dispus constituirea unei Comisii de evaluare si monitorizare a comisiilor comune de specialitate a MS si CNAS, care gestioneaza programul national de diabet.
Verificarile în cazul celor doua comisii, ce au vizat activitatea din luna ianuarie pâna în august 2009, au relevat nereguli în prescrierea, eliberarea si decontarea de antidiabetice, fapt ce indica fraudari ale programului national de diabet, inclusiv prin actiuni concertate de tip grup organizat, format din medici prescriptori, farmacii si reprezentanti ai CNAS.
Verificarile Comisiei de evaluare si monitorizare au indicat o frauda cu o valoare preliminara de peste 21 miliarde lei, care este „aferenta unei singure prezumtive retele, investigatiile asupra altor cazuri de fraudare fiind în curs si doar la început”, potrivit raportului comisiei de ancheta.
Astfel, Ministerul Sanatatii – condus atunci de Ioan Bazac – a înaintat Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie o sesizare însotita de documente doveditoare pentru continuarea investigatiilor.
Primele verificari ale Comisiei comune au relevat multiple nereguli de o gravitate „exceptionala” în prescriere în cazul medicului diabetolog din Bucuresti, Tiberiu Viorel Mogos.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!