Posibila „intelegere” intre banci -fisc?
Limitarea platilor cash la sume de ordinul catorva sute de euro (1.000 de lei) ajuta doar bancile la comisioane, dar nu combate nici economia subterana, nici evaziunea fiscala.
Printre „intruziunile In viata privata“ condamnate de lege se numara si cele facute cu mijloace electronice. Cum ar fi interceptarea convorbirilor telefonice sau e-mailurile. „Interceptarea“ platilor dintre persoane fizice ar putea intra In aceeasi categorie daca nu ar fi protejata prin diferite legi date tot de stat.
Vorbim despre intentia de limitare a sumei maxime pentru platile cash, plati limitate deja pentru persoanele juridice. In prezent, o companie poate face Intr-o zi plati cash catre o alta firma sau o persoana fizica de cel mult 5.000 de lei, iar valoarea cumulata a operatiunilor cu numerar nu poate depasi 10.000 de lei pe zi. Plafonul ar urma sa scada pana la 1.000 de lei catre un singur client si cel mult 5.000 de lei cumulat. De asemenea, Ministerul Finantelor analizeaza si posibilitatea („oportunitatea“, mai exact) de a introduce limitari si pentru platile Intre persoane fizice.
Toate platile ar trebui sa se faca prin intermediul bancilor. Limitarea pentru persoane fizice ar Insemna o cvasiinterdictie In a mai detine bani In numerar. Daca platile cash de valoare mare sunt ilegale, atunci ar trebui sa depuna banii la banca Inainte de a efectua o plata.
Teoretic, limitarea platilor cash ar lovi In economia subterana. Depunerea banilor la banca implica si necesitatea justificarii acestora, dand ANAF posibilitatea de a controla aproape tot ce face o persoana. Numai ca inclusiv institutiile financiare lucreaza sub „secret bancar“, iar raportarea catre autoritati se face doar pentru tranzactiile care depasesc 10.000 de euro (se pare ca si acest plafon ar urma sa fie coborat la jumatate). si cum banca nu are rol de comisar fiscal, identificarea sumelor provenite din venituri nefiscalizate tot nu s-ar putea face decat In cazuri particulare.
Economie subterana versus banci
Important de precizat mai este un lucru: economia subterana (fie ea gri sau neagra) trebuie combatuta prin masuri pozitive, care sa convinga firmele sa intre In legalitate, nu prin masuri punitive, care nu fac decat sa Incurajeze mica coruptie de la nivelul controlorilor fiscali. De altfel, economia subterana (de un nivel, Intr-adevar, prea mare In Romania, peste 30% din PIB) este o modalitate de rezistenta a unor companii – care daca ar plati toate taxele corect ar da faliment – si de subzistenta a unor angajati – care accepta sa lucreze „la negru“ pentru a Incasa mai mult decat ar primi „legal“.
Limitarea platilor cash mai Inseamna un lucru: mai multi bani In banci. Adica mai multe depozite si lichiditati pentru rezervele fractionare, oferind bancilor posibilitatea sa dea si mai multe credite din bani care nu exista. Din punctul de vedere al creditarii economiei, acesta nu este un lucru negativ – sectorul privat are nevoie de bani pentru dezvoltare. Dar nu oricum si nu neaparat prin „tiparirea“ de moneda virtuala, care duce automat la devalorizare si inflatie.
Evident, un castig imediat al bancilor comerciale din limitarea platilor In numerar este cel din comisioane. Care nu ar fi mic deloc, mai ales In conditiile In care majoritatea romanilor obisnuiesc sa retraga toti banii de pe card imediat dupa ce Isi ncaseaza salariul sau pensia. Iar un comision de 0,5% pentru o plata importanta, cum ar fi achizitionarea unui autoturism (fie el si second-hand) este mare si Incarca nota platitorului.
Totusi, In conditiile In care bancile, In majoritatea lor, tocmai ce au majorat comisioanele de administrare a conturilor curente, este greu de presupus ca se bazeaza pe banii care ar putea veni de pe urma acestei legi. Ceea ce ne duce la Intrebarea de ce a fost facut public proiectul.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!