Conditii de modificare a atributiilor CCR
Curtea Constitutionala a României sustine ca nicio modificare a atributiilor CCR în temeiul art. 146 lit. l) din Legea fundamentala nu poate fi facuta daca are ca efect suprimarea, în orice conditii si cu încalcarea unor norme fundamentale, a uneia dintre aceste atributii, aratând ca desi controlul hotarârilor Parlamentului a fost acordat prin legea sa organica, aceasta a dobândit valenta constitutionala.
Curtea a publicat motivarea deciziei din 19 septembrie prin care a constatat ca Legea de aprobare a OUG 38/2012 pentru modificarea Legii 47/1992 privind organizarea si functionarea CCR este neconstitutionala.
Judecatorii sustin ca, în lumina celor statuate anul trecut prin decizia asupra proiectului de revizuire a Constitutiei, au retinut ca sensul normei de trimitere cuprinse în art. 146 lit. l) din Constitutie, astfel cum rezulta din modul sau de redactare – „îndeplineste si alte atributii prevazute de legea organica a Curtii”, este acela de a permite legiuitorului sporirea, extinderea atributiilor instantei de contencios constitutional.
„De aceea, a interpreta norma fundamentala mentionata, în sensul ca legiuitorul ar avea posibilitatea de a limita, elimina sau reduce atributiile conferite de legiuitorul ordinar echivaleaza cu golirea sa de continut, respectiv cu deturnarea sa de la scopul perfectionarii democratiei constitutionale, urmarit de însusi legiuitorul constituant cu prilejul revizuirii, ceea ce este absolut inacceptabil.(…) Curtea a retinut ca textul art. 27 din Legea 47/1992 nu instituie vreo diferentiere între hotarârile care pot fi supuse controlului Curtii Constitutionale sub aspectul domeniului în care au fost adoptate sau sub cel al caracterului normativ sau individual, ceea ce înseamna ca toate aceste hotarâri sunt susceptibile a fi supuse controlului de constitutionalitate. În consecinta, sesizarile de neconstitutionalitate care vizeaza asemenea hotarâri sunt de plano admisibile”, se arata în motivare.
Curtea a retinut, în 2011, ca pot fi supuse controlului de constitutionalitate numai hotarârile Parlamentului, adoptate dupa conferirea noii competente, hotarâri care afecteaza valori, reguli si principii constitutionale sau, dupa caz, hotarâri care vizeaza organizarea si functionarea autoritatilor si institutiilor de rang constitutional.
„Prin urmare, toate hotarârile plenului Camerei Deputatilor, plenului Senatului si plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constitutionalitate daca în sustinerea criticii de neconstitutionalitate sunt invocate dispozitii cuprinse în Constitutie. Desigur, invocarea acestor dispozitii nu trebuie sa fie formala, ci efectiva”, se spune în document.
Potrivit judecatorilor, chiar realitatea juridica, politica si sociala a dovedit actualitatea si utilitatea controlului Curtii, având în vedere faptul ca instanta de contencios constitutional a fost chemata sa se pronunte asupra constitutionalitatii unor hotarâri ale Parlamentului care puneau în discutie valori si principii constitutionale.
„Controlul de constitutionalitate, în ansamblul sau, si, integrat acestuia, controlul hotarârilor Parlamentului care pun în discutie valori si principii constitutionale, nu este numai o garantie juridica fundamentala a suprematiei Constitutiei. El reprezinta un mijloc pentru a conferi Curtii Constitutionale o competenta de natura sa asigure eficient separatia si echilibrul puterilor într-un stat democratic”, subliniaza acestia
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!