Codruta Kovesi, procurorul general al Romaniei care isi duce mandatul pina la capat
Codruta Kovesi îsi încheie de marti activitatea la conducerea Ministerului Public, ea fiind singurul procuror general al României care îsi duce mandatul pâna la capat, toti predecesorii sai fiind schimbati din motive politice, cu exceptia lui Ilie Botos, care a demisionat în urma scandalului Hayssam.
În 2 octombrie 2009, presedintele Traian Basescu a semnat decretul de reînvestire în functia de procuror general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, pentru o perioada de trei ani, pentru Laura Codruta Kovesi.
A doua oara a fost propusa de fostul ministru al Justitiei, Catalin Predoiu, în 25 septembrie 2009.
Articolul 54 din Legea 303/2004 privind statutul magistratului arata ca procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie este numit de presedintele României, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de zece ani în functia de judecator sau procuror, pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singura data.
Alineatul 3 al articolului citat prevede ca presedintele României poate refuza motivat numirea în functie, aducând la cunostinta publicului motivele refuzului.
Cu o saptamâna înainte de a fi semnat decretul prezidential, Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ pentru reînvestirea Codrutei Kovesi, motivele expuse fiind mai mult de ordin personal decât legate de probleme manageriale. Avizul negativ dat Codrutei Kovesi era previzibil dupa ce a amendat public anumite masuri dispuse de Sectia CSM, ea dând de înteles ca nu se poate face auzita în interiorul Consiliului.
Cea mai vadita ostilitate întâmpinata de Codruta Kovesi a fost, înca de la începutul mandatului sau, din partea lui Liviu Dascalescu (fost procuror general al Curtii de Apel Bucuresti (între timp pensionat din magistratura, însa lucreaza ca avocat-n.r.), caruia procurorul general i-a si spus la bilantul activitatii Ministerului Public ca ar trebui sa iasa la pensie, daca tot si-a scos decizia de pensionare.
Kovesi nu a ezitat sa-i felicite pe procurorii de la parchetle locale si sa prezinte problemele grave cu care se confrunta, având de solutionat mii de dosare, în timp ce a criticat modul de abordare a chestiunilor de catre procurorii generali ai parchetelor de curti de apel, unde „norma” era de 40 de dosare la un procuror.
În cel de-al doilea mandat, relatia lui Kovesi cu CSM (care din 2011 are noi membri ca urmare a alegerilor magistratilor, dupa expirarea mandatelor de sase ani ale majoritatii membrilor-n.r.) s-a îmbunatatit, de altfel acesta fiind si unul dintre obiectivele sale.
Mai mult, în doua rapoarte ale Comisiei Europene privind stadiul reformei din justitia româna, procurorul general al României, si nu institutia, a fost apreciat pentru modul de administrare a Ministerului Public si rezolvarea carentelor.
În 6 iulie 2011, fostul ambasadorul Frantei la Bucuresti, Henri Paul (care si-a încheiat mandatul în România, în februarie 2012-n.r.), i-a conferit procurorului general al României, Codruta Kovesi (numita în aceasta functie când avea 33 de ani-n.r.), Ordinul National al Meritului în grad de ofiter, spunând ca procurorul general reprezinta un pariu câstigat al tinerelor generatii ale acestei tari.
„Pentru ca stiu ca îndepliniti în mod ireprosabil aceste functii importante, permiteti-mi sa va spun în ce masura reprezezentati pentru mine un pariu, un pariu câstigat al tinerelor generatii ale acestei tari si cât de mult mi-as dori ca exemplul dumneavoastra sa fie urmat. Este cu sigurata unul dintre motivele care au stat la baza deciziei presedintelui Nicolas Sarkozy de a va conferi aceasta distinctie”, i-a spus ambasadorul Henri Paul Codrutei Kovesi, la ceremonia de decernare a Ordinului National al Meritului în grad de ofiter.
El si-a exprimat sprijinul deplin pentru procurorul general.
„Ati dus cu toata energia necesara o munca de reorganizare si de modernizare a Parchetului, pentru a-i permite sa faca fata cât mai bine posibil lipsei de dotari de care suferea. Aceasta cautare a eficacitatii se regaseste în rezultatele obtinute de DIICOT si de DNA, doua institutii a caror buna functionare a fost evidentiata de rapoarte succesive ale UE„, i-a spus ambasadorul lui Kovesi.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!