Cât de rupti sunt tinerii de realitatile pietei? Mentinerea unor facultati fara cap si fara coada
Într-un an lejer pentru admiterea la facultate, candidatii s-au luptat pentru specializari fara niciun viitor. Cât de rupti sunt tinerii de realitatile pietei si cine poarta vina pentru aceste aberatii?
În 2008, concurenta pe un loc la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii (FJSC) din Bucuresti era de 6,5 candidati. Patru ani mai târziu, zeci de ziare si reviste din toata tara au tras obloanele, audienta presei scrise, în general, a scazut de peste trei ori, iar mii (si nu exageram) de ziaristi au fost nevoiti fie sa renunte la meserie, fie sa jongleze între diverse publicatii cu durata de viata limitata. Si totusi, în 2012, acelasi FJSC a raportat o concurenta de aproape opt candidati pe loc, în conditiile în care institutia a ramas una dintre foarte putinele care mai organizeaza examen de admitere, restul facultatilor optând, în majoritate covârsitoare, pentru concursul pe baza de dosar. În fata acestei cifre, nu poti sa nu te întrebi ce planuri de viata au, totusi, absolventii nostri de liceu?
Aberatii se regasesc la orice pas. Asadar, pentru un loc la hidrologie si metrologie, în cadrul Facultatii de Geografie din Universitatea Bucuresti, s-au luptat 13 tineri, în timp ce pentru specializarile de studii europene puse la bataie de facultatile de istorie si de litere ale aceleiasi institutii (specializare emblematica pentru neconcordanta cu piata muncii) concurenta a fost de circa opt candidati pentru un loc. 6,5 a fost concurenta la specializarea Publicitate din cadrul Facultatii de Stiinte Politice din Universitatea Babes-Bolyai din Cluj, în conditiile în care agentiile de advertising au fost printre primele companii care au înghetat angajarile înca de la debutul crizei.
2012 este unul dintre cei mai negri ani din istoria postdecembrista a învatamântului superior românesc, majoritatea universitatilor nereusind sa-si acopere mai mult de jumatate din locurile scoase la concurs. Cauza este evidenta – înasprirea, începând cu anul trecut, a exigentelor la bacalaureat, care a transformat un examen altadata considerat doar „de forma” într-un obstacol de netrecut pentru peste jumatate din absolventii de liceu. Acest vid de candidati a fost dublat de refuzul rectorilor de a taia din locurile scoase la concurs, în speranta (neîntemeiata) ca cine stie cum vor reusi totusi sa dea lovitura si sa-si justifice si în viitorul ciclu de învatamânt mentinerea unor facultati fara cap si fara coada.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!