Obligatia utilizatorilor transferata firmelor de leasing
Desi exista o legislatie bine definita privind amenzile auto pentru abateri în trafic sau lipsa rovinietei, administratiile financiare locale au ajuns sa trimita amenzile firmelor de leasing si sa le execute, în loc sa se îndrepte catre clientii vinovati care nu platesc.
Conform Codului fiscal, Art. 25, obligatia de plata a impozitelor si amenzilor revine utilizatorilor bunurilor luate în leasing. Pe lânga aceste obligatii, utilizatorii au si drepturi – de a deprecia bunul, de a-si deduce cheltuielile cu bunul respectiv etc.
Cu toate acestea, directiile de taxe si impozite locale (DITL) interpreteaza legea dupa cum vor, pasând abuziv amenzile auto primite de clienti (în perioada de derulare a contractelor de leasing) catre firmele de leasing.
Situatia este destul de delicata, întrucât firmele de leasing aproape ca nu au alta varianta rezonabila decât sa plateasca aceste amenzi, pentru a nu figura pe lista datornicilor, iar apoi sa încerce sa recupereze amiabil sumele de la clientii lor, prin refacturare.
În plus, daca un contract de leasing se îndreapta spre final, iar în acea perioada clientul a primit unele amenzi auto si nu le-a platit, acestea sunt trimise de multe administratii locale tot catre firmele de leasing, desi nu ele au utilizat masina.
Interesant este ca aceste amenzi vin catre firmele de leasing prin somatie si titlu executoriu, chiar daca e limpede ca vorbim de un abuz.
Totodata, dupa plata ultimei rate reziduale, clientul devine proprietarul de drept al masinii si are obligatia de a-si înmatricula masina pe numele sau în maximum 30 de zile. Multi clienti întârzie cu înmatricularea si continua sa mearga cu masina asa ani buni. Astfel, amenzile luate de acesti clienti pentru abateri în trafic si neplata impozitului pe masina ajung sa fie imputate, tot abuziv, vechiului proprietar, în speta firmelor de leasing.
De asemenea, la rezilierea anticipata a contractului de leasing, bunurile care sunt reposedate de firma de leasing trebuie evaluate si înregistrate pe stoc. Ca stoc, teoretic, nu trebuie platit impozit pe bun, pentru ca nu e utilizat, fiind marfa spre revânzare. Însa, directiile de impozite si taxe locale interpreteaza si în acest caz legea dupa cum doresc, solicitând firmelor de leasing sa plateasca impozit pe bunurile reposedate, chiar daca au primit precizari exprese de la BNR privind regimul acestor bunuri, care se înregistreaza ca stoc.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!