Cu ce se alege statul
Industriile auxiliare din jurul gigantilor economici sunt de regula mai mari decât afacerea de baza
S-a estimat ca, o data cu plecarea din România, Nokia a luat dupa ea circa 1% din PIB. Matematica simpla ne arata ca daca mai pleaca alte câteva companii mari, vom pierde tot avansul economic înregistrat în ultimii 10-15 ani. Motivul principal nu este disparitia acestor companii, ci a industriilor dezvoltate pe orizontala în jurul lor.
Un exemplu recent este cel al Ford, companie care a adus dupa ea si o serie de furnizori traditionali, interesati sa deschida în România fabrici. Plus afaceri mai mari pentru furnizorii de piese auto existenti deja aici (de la baterii la anvelope). Aceeasi situatie este si la Dacia, care a atras inclusiv un centru de testare al Renault, în apropierea fabricii de la Mioveni.
Cea mai mare companie româneasca, Petrom, avea la finalul anului trecut nu mai putin de 17.000 de furnizori, dintre care 95% români. În privinta numarului de angajati, compania a generat în mod indirect 59.000 de locuri de munca în economie, de aproape trei ori mai mult decât cei 23.000 de angajati proprii. În cazul Dacia, se estimeaza ca numarul de locuri de munca indirecte este de asemenea peste cel al angajatilor companiei: 14.000 fata de ceva mai mult de 13.000.
Alro Slatina, la rândul sau, genera în 2011 de 1,4 ori mai multe locuri de munca indirecte, 3.500, fata de cele 2.513 din cadrul companiei. În cazul producatorului de aluminiu, interdependenta în cadrul lantului de productie se manifesta si asupra furnizorilor, dar si asupra clientilor, fiind vorba un produs care se fabrica în destul de putine tari.
Printre acestia din urma se regasesc si companii importante, cum ar fi Arctic Gaesti, care sustin la rândul lor industrii pe orizontala în regiunea în care activeaza. Cele mai apropiate alternative pentru acestea ar fi în Rusia sau Germania, care au o productie de aluminiu mai mare decât România.
Cu ce se alege statul
Statul este printre cei mai mari câstigatori de pe urma marilor companii din economie. Sumele încasate de la acestia sunt coloana vertebrala a bugetului, iar colectarea unor impozite indirecte ca TVA sau accize prin intermediul firmelor mari usureaza simtitor sarcina ANAF.
Petrom a virat în 2011 8,6 miliarde de lei catre stat, echivalent cu mai mult de jumatate din cifra de afaceri obtinuta. Alro, la rândul sau, plateste circa 277 de milioane de lei pe an ca taxe si impozite, peste 10% din cifra de afaceri obtinuta în 2011.
Un studiu al PricewaterhouseCoopers arata ca impactul indirect este de înca 22 de milioane de lei din TVA si 101 milioane de lei din contributii sociale, prin intermediul industriilor dezvoltate pe orizontala în jurul Alro.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!