ANAF si Garda Financiara facilitatori ai evaziunii fiscale

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), instituţia în ale cărei atribuţii intră colectarea veniturilor ce se cuvin statului – taxe, impozite, accize, plătite atât de contribuabilii persoane fizice, cât şi cele juridice – închide frecvent ochii faţă de ilegalităţile comise de proprii angajaţi, dar îi condamnă la insolvenţă sau sărăcie pe cei aflaţi într-un real impas financiar.
Acţionând cu două măsuri, una pentru oamenii cinstiţi şi alta pentru cei care fac parte din grupuri infracţionale organizate, instituţia pune popriri pe conturile persoanelor fizice care nu-şi plătesc la timp impozite de câteva zeci de lei către stat, dar facilitează săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală de sute milioane de euro de către cei aflaţi la putere.
Controale de faţadă efectuate asupra transporturilor de legume şi fructe din vămi sunt alternate cu rambursările ilegale de TVA, importuri intracomunitare de zahăr sau comercializarea fictivă a unor produse petroliere, acţiuni soldate rareori cu anchetarea celor vinovaţi – adeseori persoane cu funcţii în ANAF.
Din când în când, din sfera serviciilor secrete răzbat însă informaţii incriminatoare, cum s-a întâmplat şi în cazul senatorului Cezar Măgureanu, acuzat de procurorii de la Crimă Organizată că, în urma unor importuri intracomunitare de zahăr, a prejudiciat statul român cu 120 milioane de euro.
Cum s-a putut realiza acest lucru? Cu ajutorul nepreţuit a doi directori ANAF (Nicuşor Drăgan – director general adjunct şi Dan Stroe – director de achiziţii), şi şapte angajaţi ai Gărzii Financiare Centrale şi ai celei de la Giurgiu (Elena – Mădălina Năipeanu – angajat DGFP Giurgiu; Nadia Păcală – comisar în cadrul Gărzii Financiare Centrale; George Popa, Bogdan Ionescu, Marin Zăbavă, Stelian Sebe şi Mihăiţă Penciu – comisari în cadrul Gărzii Financiare Giurgiu).

Prejudiciu anual de peste 40 mil. euro

Potrivit procurorilor de la Crimă Organizată, în perioada 2010 – 2012, Cezar Măgureanu, senator de Giurgiu în Parlamentul României, împreună cu fiica şi ginerele său, alături de Octavian Grecu, zis Butoane, prin crearea unui circuit evazionist complex (care cuprindea firmele Lemarco SA Bucureşti – reprezentată de Tudor Constantin; Ductil ROM SA Bucureşti – reprezentată de Sorin Stuparu; Novicio Food & Beverage SRL Ilfov – reprezentată de Nicole Saikaly; Vega Trade Comidities SRL Giurgiu) au creat statului un prejudiciu anual de peste 40 mil. euro.
Ieri dimineaţă, în urma efectuării a 256 percheziţii domiciliare în Bucureşti şi judeţele Giurgiu, Argeş, Ilfov, Buzău, Gorj, Dolj, Timiş, Bihor, Constanţa şi Vâlcea, la sediul DIICOT au fost aduse 125 de persoane, acuzate de evaziune fiscală şi spălare de bani după ce au obţinut importante beneficii financiare, în urma derulării unor operaţiuni de import sau achiziţii/livrări intracomunitare de bunuri, neînregistrarea în documentele contabile a operaţiunilor realizate şi/sau înregistrarea de operaţiuni nereale, în scopul obţinerii rambursării ilegale de TVA.

Sorin Blejnar, fost şef al ANAF, acuzat că făcea parte din palierul de protecţie

Acesta nu este însă un caz singular. Anchetat de procurorii anticorupţie este însuşi fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, acuzat de complicitate la evaziune fiscală şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, în dosarul în care sunt acuzaţi fostul său şef de cabinet Codruţ Marta şi fostul şef al Vămilor Viorel Comăniţă. În acest caz nu este însă vorba de zahăr, ci de produse petroliere comercializate pe piaţa internă sub denumirea unor produse petroliere inferioare în scopul sustragerii de la plata accizelor aferente operaţiunii. În acest caz, evaziunea este însă ceva mai mică (deocamdată) ridicându-se la 15 mil. euro.
Conform referatului prin care s-au cerut arestările din acest dosar şi interdicţia impusă lui Sorin Blejnar de a nu părăsi ţara, gruparea suspectată de evaziune fiscală era structurată pe mai multe paliere, unul dintre paliere fiind denumit de procurori „palierul de protecţie”.
Potrivit procurorilor, din acest palier făceau parte fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, Alexandru Codruţ Marta (dat dispărut din 25 mai – n.r.) şi Viorel Comăniţă.

Noua conducere a ANAF vrea să identifice funcţionarii corupţi

Precizând că, în ultimele luni, ANAF a colaborat cu Ministerul Internelor şi procurorii de la Crimă Organizată în efectuarea controalelor din diverse zone de activitate, noua conducere a Agenţiei ne asigură că „faţă de evaziunea fiscală, poziţia noastră este fermă: nu vom accepta niciun derapaj de la respectarea legilor şi vom continua să îi identificăm şi să combatem acest fenomen”. „Aşa cum am mai declarat, ne luptăm cu grupuri evazioniste puternice, cu capacitatea de a influenţa decizii la nivelul administraţiei fiscale. În ceea ce priveşte identificarea şi sancţionarea funcţionarilor care sunt implicaţi în activităţi nelegale, ANAF a înfiinţat Direcţia Generală de Integritate, organism cu competenţă în prevenirea şi combaterea oricărei forme de corupţie în rândul funcţionarilor ANAF”, a declarat şeful instituţiei, Şerban Pop.

AVAS acuză Fiscul că insistă pentru falimentul Fortus Iaşi

AVAS a cerut acordul premierului Victor Ponta de a prelua creanţa deţinută la Fortus Iaşi de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, acuzând că ANAF acceptă restructurarea activităţii doar dacă societatea este declarată în faliment.
Creditor majoritar al Fortus Iaşi, ANAF deţine  o creanţă de 153,8 mil. lei (73% din totalul creanţelor), ceea ce îi conferă rolul de decident asupra tuturor măsurilor întreprinse în cadrul procedurii. Într-un document oficial obţinut de Mediafax, conducerea AVAS arată că în urmă cu o săptămână, la 16 iulie, a fost prima şedinţă a comitetului creditorilor după suspendarea provizorie a procedurii falimentului, în care AVAS a susţinut continuarea activităţii în condiţii care să nu conducă la un blocaj al societăţii, aprobând atât încasările, cât şi plăţile efectuate începând cu 22 iunie şi până la data şedinţei, dar şi încasările realizate şi pe cele previzionate până la 20 iulie 2012.
De asemenea, AVAS precizează că a fost de acord cu restrângerea temporară a activităţii din anumite sectoare până la 31 iulie, cu acordarea a 75% din salariu sau concediu fără plată timp de maximum 15 zile/an, soluţii care au fost aplicate şi până la momentul acestei şedinţe, pentru eficientizarea activităţii şi reducerea cheltuielilor.
Conducerea AVAS îl informează pe premierul Victor Ponta că sindicatul Fortus a fost de acord cu aceste puncte de pe ordinea de zi, dar că ANAF s-a opus, insistând ca societatea să intre în faliment. În consecinţă, AVAS solicită sprijinul premierului pentru ca Guvernul să decidă, prin act normativ, transmiterea creanţelor ANAF către AVAS, astfel încât „strategia statului român să urmărească aplicarea unui plan de reorganizare care să conducă la încasarea creanţelor şi salvarea societăţii de la lichidare”, care să aibă ca finalitate continuarea activităţii şi eventuala privatizare a Fortus Iaşi.În urmă cu două săptămâni, AVAS a anunţat că a efectuat un control la Fortus Iaşi, unde a identificat o serie de neregularităţi în gestionarea firmei de către administratorul judiciar, Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR), şi că intenţionează reorganizarea companiei pe module viabile, care să fie vândute „la un preţ corect”.
Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR) a respins acuzaţiile AVAS privind administrarea Fortus Iaşi, considerând „nerealiste şi nefondate” aprecierile conform cărora, în urma controlului derulat la Fortus Iaşi, AVAS ar fi descoperit neregularităţi în gestionarea societăţii de către Casa de Insolvenţă Transilvania şi Sigma IPURL. „Parcursul insolvenţei Fortus SA (de la deschiderea procedurii în martie 2008, până la decizia Tribunalului Sindic Târgu Mureş din 22 iunie 2012 de a intra în faliment) a fost unul lung, anevoios, contestat, împiedicat şi întârziat, cu rea-voinţă uneori, de categorii diverse de creditori, în funcţie de interesele fiecăreia de a îşi asigura prioritate la plată”, anunţa atunci CITR, precizând că, din 2010 până în prezent, CITR a depus toate diligenţele pentru a asigura o administrare corectă a societăţii.
„Doar prin eforturile CITR s-a reuşit menţinerea în activitate a Fortus SA Iaşi pentru încă doi ani”, au comunicat ieri specialiştii în insolvenţă.
În plus, aceştia argumentează că toate demersurile efectuate în procedura Fortus „s-au realizat cu aprobarea lor de către creditori, inclusiv AVAS, şi au fost efectuate sub controlul instanţei”.
Pe de altă parte, CITR a informat că din cauza tergiversărilor procedurale repetate, nu s-au putut lua măsuri clare şi concrete de redresare. Astfel, tabelul definitiv al creanţelor, procedură care în mod normal durează trei luni, a fost afişat în martie 2010, la doi ani de la deschiderea procedurii.
Planul de reorganizare iniţial, votat de creditori la 8 septembrie 2010, care trebuia confirmat în termen de 15 zile, a fost confirmat de judecătorul sindic după opt luni de la votarea lui, pe 18 mai 2011.
„Din cauza întârzierilor mari, la data confirmării planului, acesta era deja depăşit de realităţile economice. Ca urmare a unor căi de atac la care au apelat unii creditori, planul a fost desfiinţat în 29 noiembrie 2011, după doar 6 luni de la aplicarea lui. Tot contextul a generat pierdere continuă pentru Fortus. Judecătorul sindic al Tribunalului Mureş a pus în vedere Casei de Insolvenţă Transilvania să convoace adunarea creditorilor pentru a discuta posibilitatea deschiderii falimentului. Pentru a evita falimentul, CITR şi Sigma IPURL au depus un plan de reorganizare refăcut, care prevedea valorificarea ca afacere a patrimoniului Fortus. Planul urmărea găsirea unui investitor care să preia şi să ducă mai departe afacerea, asigurând investiţiile necesare în proiect. Planul a fost votat de peste 80% dintre creditori. Cu toate acestea, el nu a fost confirmat de către judecătorul sindic, o soluţie surprinzătoare şi pentru administratorii judiciari”, notează CITR.

Afrodita Cicovschi,Curierul National.ro

Niciun comentariu