Norica Nicolai: Are cunoștință CE despre diferența între Curtea Constituțională a României și Curțile Constituționale ale altor țări UE?
În practica curentă, se știe că parcursul unui document în cadrul Comisiei Europene durează cel puțin o lună, perioadă necesară tocmai pentru a se evidenția toate aspectele într-o anumită problemă și pentru a se evita erorile provocate de decizii luate pripit. În mod normal, oficialii europeni ascultă toate punctele de vedere, analizează fiecare formulare, iar textul final are în vedere păstrarea obiectivității și a echidistanței, a declarat europarlamentarul PNL, Norica Nicolai.
Prezentăm declarația de presă a europarlamentarului:
„Documentul publicat recent de Comisia Europeană, care ar trebui să evidențieze progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, deci care ar trebui să aibă ca subiect unic starea justiției, cuprinde mai multe referiri la ultimele evenimente politice foarte recente din România. Drept urmare, am adresat astăzi o scrisoare șefului CE, domnului Jose Manuel Barroso, în care am cerut lămuriri în legătură cu următoarele aspecte:
– Întrucât Comisia Europeană a făcut referiri la presiunea exercitată de membri ai Guvernului asupra Curții Constituționale, aș dori să aflu care sunt sursele de informare ale Comisiei Europene pentru redactarea acestui Raport. În documentul CE, se face o confuzie de neacceptat, considerându-se Curtea Constituțională parte a sistemului judiciar românesc. Are cunoștință Comisia Europeană despre diferența între Curtea Constituțională a României (membrii ei nu sunt magistrați, sunt numiți de politic, unii dintre ei au fost membri activi ai unor partide politice) și Curțile Constituționale ale altor țări UE (CC este parte a puterii judecătorești, competențele sunt diferite, membrii lor sunt magistrați de carieră)? Ca urmare a acestui aspect, se poate spune că CE a făcut recomandări cu referire la o instituție eminamente politică din România, în condițiile în care articolului 4 din Tratatul UE prevede că „Uniunea respectă egalitatea statelor membre în raport cu tratatele, precum și identitatea lor națională, inerentă structurilor lor fundamentale politice și constituționale”.
Am mai observat în documentul Comisiei de asemenea, aproape la fiecare pagină, o instigare la condamnarea de politicieni, în condițiile în care CE vorbește despre nevoia de a lăsa justiția română să lucreze independent. Nu am văzut, din păcate, nici o referire la corectitudinea probelor, la nevoia de probatorii credibile și coerente, pentru că în primul rând raportul ar trebui să fie despre starea justiției. Am mai notat ca se apreciază condamnarea unui anumit număr de politicieni, fără a se preciza faptul că cea mai mare parte a acestora făceau parte din partidele aflate în opoziție la momentul respectiv.
Îmi exprim și pe această cale profunda dezamăgire pentru cei care și-au asumat un text atât de incorect față de o țară membră UE, tratată ca o colonie de către o seamă de funcționari prost informați. Mă întreb cât a fost vorba de dezinformare și în ce măsură a fost vorba de rea-credință sau partizanat în favoarea unui grup politic.
Este și motivul pentru care, într-un context în care vorbim cu toții de plagiate și nevoia de citare a surselor, am cerut ca instituția cea mai importantă a UE să precizeze sursele pe care le-a avut în elaborarea cu atâta rapiditate a unor concluzii referitoare la evenimente extrem de recente pentru țara noastră”.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!